Fordow: ce recunoaște acum fostul șef Mossad ridică întrebări
adevaruri

Fordow: ce recunoaște acum fostul șef Mossad ridică întrebări

C
3 min de citit

eea ce presa oficială a prezentat luni de zile drept o operațiune americană „surpriză” împotriva programului nuclear iranian ascunde, potrivit unei mărturisiri recente, o realitate mult mai puțin întâmplătoare: agenți israelieni ar fi „vizitat” fizic complexul subteran de la Fordow „de multe ori” înainte ca acesta să fie distrus de forțele americane.

Declarația îi aparține lui Yossi Cohen, fost șef al Mossad, care a afirmat public că spionii israelieni cunoșteau în detaliu structura fortificată a instalației nucleare iraniene, construită adânc sub munte tocmai pentru a rezista atacurilor convenționale. Faptul că cineva a putut „turna” prin interiorul unuia dintre cele mai bine păzite obiective militare din Orientul Mijlociu — nu o dată, ci de mai multe ori — spune mai mult despre profunzimea infiltrării serviciilor israeliene în Iran decât orice comunicat oficial de presă.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Cronologia ridică semne de întrebare: dacă accesul la Fordow era atât de extins încât permitea „turnee” repetate, cine altcineva mai știa despre această capacitate — și de ce publicul a aflat abia acum, printr-o declarație aparent spontană a unui fost șef de spionaj, și nu prin canale diplomatice sau militare oficiale? Coincidență sau nu, dezvăluirea vine la puțin timp după distrugerea efectivă a sitului de către forțele americane, într-un moment în care armistițiul fragil dintre Iran, SUA și Israel rămâne extrem de instabil, cu Strâmtoarea Ormuz sub tensiune și o blocadă navală americană încă activă asupra Iranului.

Cine beneficiază de această imagine de superioritate absolută a informațiilor israeliene? Răspunsul oficial ar fi „descurajarea Iranului”. Dar o asemenea revelație servește și un scop intern — reafirmarea prestigiului Mossad-ului într-un moment în care Israelul se confruntă cu presiuni diplomatice și critici legate de conflictele regionale prelungite.

Context mai larg

Programul nuclear iranian a fost, de decenii, terenul unui joc de-a șoarecele și pisica între serviciile de informații occidentale, israeliene și cele iraniene — de la asasinatele selective ale oamenilor de știință nucleari până la sabotaje cibernetice de tipul Stuxnet. Faptul că infiltrarea ar fi mers până la vizite fizice repetate în interiorul unui sit considerat inexpugnabil arată o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim doar de supraveghere de la distanță, ci de o penetrare a lanțului uman de securitate iranian, ceea ce înseamnă complicități interne greu de imaginat fără un context mai amplu de rivalități și interese ascunse în interiorul aparatului iranian.

Pentru cititorul român, episodul nu e doar o poveste exotică din Orientul Mijlociu — el se leagă de un tablou geopolitic mai larg în care România, membră NATO, resimte deja efectele indirecte ale acestei instabilități: creșteri de prețuri la combustibil, anxietate publică legată de un posibil conflict extins și o atenție sporită asupra modului în care informațiile sensibile ajung — sau nu — la cunoștința publicului larg.

Ce nu ne spun sursele oficiale rămâne, ca de obicei, cel puțin la fel de interesant ca ceea ce ni se spune.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.