OUG 38/2026: un guvern demis semnează legi — cine beneficiază?
UR a depus astăzi o sesizare la Avocatul Poporului prin care solicită trimiterea către Curtea Constituțională a Ordonanței de Urgență nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026 — un act normativ semnat de un guvern care, după retragerea miniștrilor PSD pe 23 aprilie 2026, funcționează în regim interimar și nu ar trebui, teoretic, să aibă legitimitate deplină pentru astfel de măsuri. Coincidență sau procedură calculată? Cronologia ridică semne de întrebare.
Sesizarea vine în contextul crizei guvernamentale declanșate la jumătatea lui aprilie, când PSD a retras sprijinul politic pentru cabinetul Bolojan, lăsând executivul într-o zonă constituțională incertă: un guvern interimar, fără majoritate parlamentară clară, care totuși continuă să emită ordonanțe de urgență — instrument legislativ puternic, menit să fie folosit doar în situații excepționale.
Ceea ce nu se menționează în comunicatul oficial al AUR este întrebarea de fond: ce conține exact OUG 38/2026 și de ce era atât de urgent să fie adoptată tocmai acum, în plină criză politică? Monitorul Oficial nu oferă detalii publice imediate despre conținutul ordonanței, iar absența transparenței alimentează suspiciunile. Cine beneficiază de o legislație adoptată în grabă de un guvern contestat?
AUR, principalul partid de opoziție conform sondajului INSCOP din aprilie 2026 (38,8% dintre votanții mobilizați), rămâne în opoziție față de guvernul Bolojan (PNL-USR-UDMR) și a invocat caracterul „vădit neconstituțional” al actului normativ, argumentând că un guvern demis — sau, mai precis, unul căruia i s-a retras susținerea parlamentară — nu ar trebui să aibă dreptul să adopte ordonanțe de urgență care modifică substanțial cadrul legislativ.
Avocatul Poporului, instituție care are rolul de a proteja drepturile cetățenilor și de a verifica constituționalitatea legilor, va trebui acum să decidă dacă sesizarea AUR merită trimisă la Curtea Constituțională. Dacă CCR va admite neconstituționalitatea OUG 38/2026, ar putea deschide un precedent periculos pentru stabilitatea juridică a actelor normative adoptate în perioada de criză guvernamentală.
Contextul mai larg: România se află într-o perioadă de incertitudine politică maximă. Guvernul Bolojan, redus la o coaliție fragilă PNL-USR-UDMR după plecarea PSD, funcționează interimar de aproximativ două săptămâni și jumătate de la demisia miniștrilor PSD din 23 aprilie 2026. Opoziția — AUR și acum și PSD — pregătește moțiuni de cenzură și cere alegeri anticipate. Inflația de 9% din martie 2026 (cea mai mare din UE conform datelor Eurostat), deficitul bugetar de 9,3% din PIB și presiunea socială crescândă creează un teren fertil pentru decizii legislative „de urgență” care pot scăpa controlului democratic obișnuit.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: dacă OUG 38/2026 este declarată neconstituțională, câte alte ordonanțe adoptate în această perioadă de criză vor cădea ca niște piese de domino? Și mai ales: ce alte acte normative „urgente” mai pregătește un guvern fără legitimitate deplină?