Hidrocentrală 98% gata, blocată de ONG-uri finanțate extern
ouă organizații neguvernamentale au reușit să suspende finalizarea Hidrocentralei Răstolița — investiție de 1,45 miliarde lei gata în proporție de 98% — invocând protecția habitatului unei specii de pești. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cine finanțează aceste ONG-uri și de ce un proiect energetic demarat în 1989 devine brusc „inacceptabil” tocmai când România caută independență energetică.
„Comunitatea Declic” și Bankwatch au contestat în instanță Hotărârea de Guvern 327/2025, care aproba scoaterea definitivă a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național pentru finalizarea hidrocentralei. Judecătorii Curții Supreme au respins recursurile Guvernului, Ministerului Mediului și Hidroelectrica, menținând suspendarea.
Argumentul ecologic: proiectul ar distruge habitatul lostriței, pește aflat pe cale de dispariție. Activiștii susțin că hidrocentrala „nu este vitală” pentru România, contribuind cu doar 35,2 MW — aproximativ 0,081% din producția anuală de electricitate a țării. Coincidență sau nu, aceeași logică nu se aplică proiectelor eoliene offshore finanțate de corporații occidentale, care necesită modificări legislative expres și ocupă zone marine protejate.
Daune de sute de milioane — cine plătește?
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, avertiza anul trecut: „Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat.”
Între 2019 și 2024, blocajele generate de litigii în serie au costat Hidroelectrica 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi: aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. Total: 443 milioane euro. Cronologia ridică întrebări: cine beneficiază de pe urma dependenței energetice a României?
Proiectul hidrocentralei cu capacitate instalată de 35 MW a fost demarat în februarie 1989, fiind ultimul mare obiectiv hidroenergetic al regimului Ceaușescu. Aproape patru decenii mai târziu, un pește devine mai important decât independența energetică a unei țări membre NATO la granița cu Ucraina.
Cine finanțează activiștii — ce nu se spune
O investigație din 2022 arăta că Bankwatch era finanțat în proporție de 60% de statul german, Comisia Europeană și statul suedez. „Comunitatea Declic” se opune vehement legii recent adoptate de Senat privind transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor — exact tipul de lege care ar face publice astfel de conexiuni.
Contextul mai larg: în timp ce România este blocată în litigii ecologiste pentru 35 MW produse din resurse proprii, importă energie din Germania (cărbune și gaze rusești până în 2022) și Austria (hidrocentralele de pe Dunăre). Lostrița devine astfel un instrument geopolitic convenabil — protejată selectiv doar când apare în calea proiectelor energetice românești, nu și în calea celor străine.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce aceleași ONG-uri nu blochează proiectele offshore ale corporațiilor occidentale din Marea Neagră, care afectează ecosisteme marine întregi, dar blochează o hidrocentrală gata în proporție de 98%? Coincidență? Sau cineva are interes ca România să rămână dependentă energetic?