Constituția încălcată după moțiune: ce ascunde tăcerea CCR

enate Weber, Avocatul Poporului, a confirmat oficial ceea ce mulți jurisconsulți bănuiau în culise: Guvernul Bolojan a adoptat o Ordonanță de Urgență după ce fusese deja demis prin moțiune de cenzură — un act fără precedent în istoria constituțională post-decembristă a României. Weber a anunțat sesizarea Curții Constituționale, calificând gestul drept „foarte grav”. Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale: de ce un executiv demis a simțit nevoia să legifereze în ultimele ore, și mai ales — ce conținea exact acea OUG care justifica riscul unei invalidări constituționale?

„Este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția a fost adoptată”, a declarat Weber, subliniind caracterul insolit al situației. Potrivit prevederilor constituționale, un guvern demis prin moțiune de cenzură intră automat în regim de interimar și nu mai poate adopta ordonanțe de urgență — doar acte de administrare curentă. Totuși, Executivul Bolojan a procedat la adoptarea OUG-ului, invocând — ironic — tocmai caracterul de urgență al măsurilor.

Cronologia ridică semne de întrebare. Moțiunea de cenzură a fost votată într-un context de criză politică acută, după ce PSD a retras sprijinul pentru Bolojan pe 20 aprilie 2026, urmat de demisia în bloc a miniștrilor social-democrați pe 23 aprilie. Între momentul demiterii și adoptarea OUG-ului controversat, Guvernul a funcționat într-o zonă gri juridică — formal demis, dar încă în funcție până la învestirea unui nou cabinet. Ce anume era atât de urgent încât nu putea aștepta un nou guvern? Și cine beneficiază de fapt de această manevră legislativă de ultimă oră?

Avocatul Poporului nu a dezvăluit încă conținutul exact al OUG-ului atacat la CCR, dar surse din interiorul instituției sugerează că ar putea fi vorba de măsuri financiare sau de reorganizare instituțională — domenii sensibile care, în mod normal, ar necesita consultare parlamentară extinsă. Coincidență sau nu, în ultimele săptămâni ale mandatului Bolojan au fost adoptate mai multe acte normative controversate, inclusiv măsuri de austeritate care au generat proteste în sectorul public.

Curtea Constituțională va trebui acum să decidă dacă un guvern demis poate invoca „urgența” pentru a adopta legislație — un precedent care ar putea redefini echilibrul puterilor în stat. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: dacă CCR validează OUG-ul, orice viitor executiv demis ar putea legifera fără control parlamentar în ultimele zile de mandat. Dacă îl invalidează, rămâne întrebarea: de ce Bolojan a riscat această manevră, știind că va fi contestată?

Renate Weber, fost europarlamentar și avocat cu experiență în drept constituțional, a mai sesizat CCR în trecut pe chestiuni de încălcare a separației puterilor — dar niciodată într-un caz atât de flagrant. „Nu este vorba despre politică, este vorba despre respectarea Constituției”, a subliniat ea, într-o declarație care sună a avertisment pentru viitoarele guverne. Rămâne de văzut dacă CCR va avea curajul să invalideze un act al unui guvern care, deși demis, a fost susținut de partidele care acum îl atacă.