Voiculescu: datele morților COVID, modificate politic în 2021

inci ani după demiterea sa din Guvernul Cîțu, Vlad Voiculescu — fost ministru al Sănătății — revine cu acuzații care redesenează narațiunea oficială a pandemiei: numărul morților de COVID-19 ar fi fost falsificat la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică, sub presiune politică directă, în contextul alegerilor locale și al luptei pentru putere din coaliția de guvernare. Ceea ce oficial a fost prezentat ca o “demitere pentru gestionare deficitară” ascunde, potrivit declarațiilor fostului ministru, o operațiune de tăinuire a datelor care ar putea transforma astăzi victima politică de atunci în subiect de anchetă penală.

Voiculescu, demis în aprilie 2021 de premierul liberal Florin Cîțu — într-o perioadă în care coaliția PNL-USR-UDMR era în plin război intern pentru controlul executivului — a publicat pe Facebook o declarație amplă în care susține că, cu două zile înainte de demitere, a descoperit modificări suspecte în raportările INSP privind decesele COVID. “Am tăcut cinci ani. Am respectat confidențialitatea dosarelor, am așteptat justiția. Dar cronologia ridică întrebări pe care nimeni nu le-a pus oficial: de ce demiterea mea a venit exact când eram gata să fac publice datele reale? Cine beneficia de menținerea cifrelor oficiale la un nivel mai scăzut în plin sezon electoral?”, scrie Voiculescu.

Contextul politic al primăverii 2021 este esențial: România se afla în plin val trei pandemic, cu sistemul sanitar la limită, dar și în preajma alegerilor locale parțiale și a luptei interne din coaliție pentru funcții-cheie. Cîțu — pe atunci prim-ministru PNL, susținut de președintele de atunci Klaus Iohannis — avea nevoie de o narațiune de “gestionare eficientă” a pandemiei pentru a-și consolida poziția față de rivalii interni (Ludovic Orban) și față de partenerii de coaliție (USR-PLUS). O creștere bruscă a cifrelor morților, în plină campanie de vaccinare și relaxare, ar fi compromis acest mesaj.

Voiculescu afirmă că a sesizat DNA și alte instituții încă din 2021, dar dosarele au rămas fără urmări. Acum, în 2026, sub Guvernul Bolojan și președinția Nicușor Dan, fostul ministru riscă el însuși o anchetă pentru tăinuire — paradoxul juridic fiind că denunțătorul devine suspect pentru că nu a făcut publice imediat datele pe care le deținea. “Dacă aveai dovezi de falsificare a morților, de ce nu le-ai publicat atunci? De ce ai așteptat cinci ani?”, ar putea fi întrebarea procurorilor. Răspunsul lui Voiculescu: “Pentru că eram încă în funcție, legat de confidențialitate, și speram că instituțiile statului vor face treaba”.

De ce alege să vorbească acum, în aprilie 2026, la cinci ani distanță? Coincidență sau calcul politic, în contextul în care USR (partidul său de origine) este în coaliție cu PNL (partidul care l-a demis) și PSD, iar Cîțu și Iohannis sunt deja în afara puterii executive?

Declarațiile lui Voiculescu ridică și o întrebare mai largă: cât de multe date oficiale din pandemie au fost “ajustate” politic, nu doar în România, ci la nivel global? Organizația Mondială a Sănătății și instituțiile de sănătate publică din multiple țări au fost acuzate de subraportare sau supraraportare a deceselor, în funcție de interesele politice locale. În cazul României, unde încrederea în instituții era deja scăzută (sub 20% în 2021), orice confirmare a manipulării datelor ar amplifica și mai mult scepticismul public față de narațiunile oficiale — nu doar despre COVID, ci despre orice criză viitoare.

Cronologia, așadar, rămâne esențială: Voiculescu descoperă modificările pe 12 aprilie 2021. Este demis pe 14 aprilie. Sesizează DNA în mai 2021. Dosarele rămân inactive cinci ani. În 2026, sub un guvern în care foștii adversari politici sunt aliați, fostul ministru devine potențial suspect pentru că a păstrat tăcerea. Cine beneficiază, în final, de această schimbare de narațiune? Și cine pierde?