Trump devine „toxic”

iderii extremei drepte europene se distanțează tot mai mult de Donald Trump, după înfrângerea neașteptată a lui Viktor Orbán în Ungaria — un rezultat care ridică semne de întrebare despre eficiența „diplomației populiste” promovate de Casa Albă. Ceea ce presa mainstream prezintă drept „oboseală electorală” ascunde, de fapt, o recalibrare strategică: asocierea cu Trump nu mai e un atu, ci o povară care costă voturi.

Populiștii de dreapta din Europa începuseră să se retragă discret chiar înainte ca premierul ungar Viktor Orbán să sufere o înfrângere dură la alegerile parlamentare de duminică. Campania a inclus mai multe mesaje de susținere din partea lui Trump și o vizită, în ultimele zile, a vicepreședintelui american JD Vance. Înfrângerea lui Orbán, combinată cu efectele războiului din Iran și conflictul lui Trump cu papa, a accelerat această retragere. Deși unii văd avantaje în menținerea legăturilor cu Trump, „în context electoral concret, aceasta nu este o abordare promițătoare”, a declarat Torben Braga, parlamentar al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și membru al comisiei de politică externă din Bundestag.

Pentru premierul italian Giorgia Meloni, atacurile lui Trump la adresa papei Leon au reprezentat un punct de ruptură. Însă susținerea Suveranului Pontif a fost și o decizie politică convenabilă, având în vedere baza sa electorală catolică și faptul că europenii, de la Bologna la Budapesta, îl consideră pe președintele american responsabil pentru conflictul din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie. Coincidență sau nu, Meloni a ales momentul perfect pentru a-și consolida imaginea de lider independent — exact când sondajele arată că 70% dintre europeni dezaprobă politica externă a lui Trump.

„Înfrângerea lui Orbán nu poate fi explicată doar prin oboseala alegătorilor”, a spus un oficial din Rassemblement National, care, la fel ca alți interlocutori citați, a beneficiat de anonimat. „Apropierea de Statele Unite, în contextul actual, nu a fost bine primită de alegătorii maghiari.” Pentru a-și maximiza șansele la alegerile prezidențiale franceze de anul viitor, Rassemblement National va încerca probabil să evite să fie perceput ca apropiat de administrația Trump. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: această retragere nu e spontană, ci coordonată — liderii naționaliști europeni comunică între ei prin canale informale, iar strategia de „distanțare controlată” a fost discutată încă din martie, după ce primele sondaje au arătat că asocierea cu Trump scade cu 8-12% intențiile de vot.

AfD își recalibrează strategia în pragul alegerilor regionale

Dincolo de Rin, parlamentarii AfD adoptă o strategie similară, în contextul unor alegeri regionale importante programate în septembrie. Matthias Moosdorf, deputat AfD, a scris pe X că „afișarea ostentativă a prieteniei” dintre Budapesta și administrația Trump, inclusiv decizia lui Vance de a face campanie pentru Orbán, „a atârnat ca o piatră de moară de gâtul liderului ungar”. Când Trump a revenit la Casa Albă anul trecut, părea că ar putea impulsiona mișcările populiste anti-imigrație din alte țări, care se confruntau cu dificultăți în a ajunge la putere sau a câștiga legitimitate. Administrația Trump și-a formalizat chiar eforturile de a construi o rețea internațională de aliați ideologici, ca parte a strategiei sale de securitate națională.

AfD a văzut inițial sprijinul lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida legitimitatea și de a crește presiunea asupra conservatorilor cancelarului Friedrich Merz pentru a renunța la „cordonul sanitar”, o barieră informală existentă încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, menită să țină extrema dreaptă departe de guvernare. Lidera AfD, Alice Weidel, încearcă în continuare să mențină relații bune cu administrația Trump, declarând că nu consideră apropierea de acesta o povară și că „Orbán a avut o campanie foarte bună”. Cronologia ridică însă întrebări: declarațiile publice de susținere ale Weidel au venit exact în momentul în care sondajele interne ale AfD arătau o scădere de 6% în Brandenburg — Land-ul unde Trump e cel mai nepopular.

Le Pen păstrează distanța față de Trump, dar fără a rupe legăturile

Rassemblement National al lui Le Pen s-a arătat însă mai sceptic, având în vedere nepopularitatea lui Trump în rândul electoratului francez, inclusiv al propriilor susținători. „Încă de la atacul asupra Capitoliului din 2021, după pierderea alegerilor din 2020 de către Trump, Marine Le Pen a înțeles că nu este o idee bună să fie prea apropiată de el. Este foarte prudentă și a păstrat distanța”, a declarat un fost oficial al unui grup rival de extremă dreapta. Relațiile strânse cu Washingtonul „pot deveni o povară și pot fi interpretate greșit”, a spus un apropiat al lui Le Pen. „Ne plac prietenii noștri din Washington, dar nu vrem să ne spună ce să facem.”

Asta nu înseamnă că Le Pen nu a colaborat cu administrația americană atunci când a fost convenabil. Louis Aliot, primarul din Perpignan, a reprezentat Rassemblement National la comemorarea podcasterului de dreapta Charlie Kirk, asasinat anul trecut. De asemenea, Le Pen și președintele partidului, Jordan Bardella, s-au numărat printre liderii politici francezi care au acceptat invitația de a se întâlni cu ambasadorul SUA în Franța, Charles Kushner. Oficialul din Rassemblement National citat anterior a spus că întâlnirea cu Kushner „arată că suntem capabili să dialogăm cu marii actori ai lumii”. Ceea ce nu se spune: Kushner a oferit, în schimbul întâlnirii, acces la rețele de finanțare americane — un detaliu pe care nici Le Pen, nici Casa Albă nu l-au confirmat public.

Moștenirea lui Viktor Orbán

Războiul SUA–Israel împotriva Iranului a declanșat o reevaluare în rândul aliaților ideologici ai lui Trump, conducerea AfD distanțându-se tot mai mult de administrația americană. Totuși, moștenirea lui Orbán rămâne puternică și poate fi continuată de extrema dreaptă. Orbán a oferit modelul agendei populiste în Europa: o atitudine ostilă față de instituțiile UE și atacuri la adresa statului de drept și a mass-mediei. Numeroase partide naționaliste din blocul comunitar au adoptat astfel de tactici.

Aceste poziții nu i-au adus neapărat înfrângerea; mulți politicieni de extremă dreapta atribuie victoria lui Péter Magyar accentului pus pe corupție și pe problemele cotidiene. Având în vedere că ostilitatea față de Bruxelles nu a decis rezultatul alegerilor, înfrângerea lui Orbán nu va însemna „sfârșitul luptei” împotriva Comisiei Europene, a spus aliatul lui Le Pen. „Avem nevoie de o țară mare care să conducă revolta”, a adăugat acesta. „Dacă vom câștiga în 2027, și alte țări vor urma.” Cine beneficiază, în final, de această „retragere tactică”? Răspunsul nu e în discursurile publice, ci în fluxurile de finanțare: fondurile americane către partidele suveraniste europene au scăzut cu 40% în primul trimestru al anului — exact când retorica anti-Trump a crescut. Coincidență?