Magyar promite arestarea lui Netanyahu: viraj sau presiune externă?

éter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, declară acum că va aresta pe Benjamin Netanyahu dacă acesta ajunge la Budapesta — exact după ce luna trecută îl invitase oficial la sărbătorirea revoluției din 1956. Coincidență de calendar sau recalibrare sub presiune din Bruxelles? Cronologia ridică semne de întrebare.

Magyar a precizat că Budapesta, în calitate de membru al Curții Penale Internaționale, este obligată să pună în aplicare hotărârile acesteia. „Dacă o persoană intră pe teritoriul unei țări membre a CPI și se află sub un mandat de arestare, atunci aceasta trebuie să fie luată în custodie”, a spus prim-ministrul ungar, potrivit Mediafax.

Schimbare de atitudine în 30 de zile

Declarația marchează o schimbare de ton semnificativă. În aprilie 2026, imediat după victoria sa electorală, Péter Magyar vorbise telefonic cu Netanyahu și îl invitase la Budapesta pentru celebrarea celei de-a 70-a aniversări a revoluției anticomuniste din 1956. Potrivit biroului prim-ministrului israelian, Netanyahu acceptase invitația și, în schimb, îl invitase pe Magyar la o reuniune interguvernamentală la Ierusalim.

Atunci, Magyar pledase pentru „o politică externă pragmatică”, în ciuda mandatului de arestare al CPI împotriva lui Netanyahu, emis pe fondul acuzațiilor legate de operațiunile militare din Gaza. Părțile descrisese conversația ca fiind „călduroasă, introductivă”, subliniind menținerea cooperării strategice dintre cele două țări.

Presiune europeană sau recalibrare strategică?

Ce s-a schimbat între timp? Magyar nu a detaliat ce anume l-a determinat să pivoteze de la invitație oficială la promisiunea arestării. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: între aprilie și prezent, Budapesta a fost vizată de presiuni intense din partea Bruxelles-ului pentru alinierea la normele europene — inclusiv în materie de respectare a deciziilor instanțelor internaționale.

Ungaria rămâne membră a Curții Penale Internaționale, spre deosebire de Statele Unite sau Israel, care nu au ratificat Statutul de la Roma. Mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu rămâne în vigoare, iar orice țară semnatară a CPI are obligația juridică de a-l executa. Întrebarea rămâne: de ce Magyar a simțit nevoia să clarifice această poziție tocmai acum, după ce invitația fusese deja lansată și acceptată?

Coincidență sau nu, declarația vine într-un moment în care Ungaria negociază cu Comisia Europeană deblocarea fondurilor europene înghețate sub mandatul lui Viktor Orbán. Cine beneficiază de fapt de această schimbare de ton — Budapesta sau Bruxelles-ul?