Iran oprește exporturile petrochimice în plină blocadă americană
economie libera

Iran oprește exporturile petrochimice în plină blocadă americană

T
5 min de citit

eheranul a anunțat miercuri oprirea totală a exporturilor petrochimice „până la noi dispoziții” — măsură luată în timp ce un oficial iranian semnalează posibilitatea unui compromis privind trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, iar negociatorii americani vorbesc despre „progrese” în discuțiile de pace. Coincidență sau strategie de presiune? Cronologia ridică semne de întrebare.

În același timp, președintele Trump declară că războiul cu Iranul este „foarte aproape de final”, susținând că autoritățile de la Teheran „vor disperată” un acord de pace. „I-am învins militar, complet”, a spus Trump într-un interviu pentru Fox Business. „Dacă ne-am retrage acum, le-ar lua 20 de ani să reconstruiască țara — și nu am terminat încă.”

Ce nu se spune în comunicatele oficiale: blocada navală americană din Strâmtoarea Hormuz — principala arteră petrolieră globală — a oprit deja zece nave în primele 48 de ore, conform CENTCOM. Nicio navă nu a reușit să treacă de forțele americane fără a fi întoarsă înapoi spre porturi iraniene. Teheranul răspunde acum cu oprirea voluntară a exporturilor petrochimice — mișcare care poate fi interpretată fie ca capitulare economică, fie ca pregătire pentru o confruntare mai amplă.

Un oficial apropiat Teheranului, citat de Reuters, semnalează totuși o posibilă ieșire din impas: Iranul ar putea permite navelor să treacă prin partea omaneză a Strâmtorii Hormuz „fără interferențe sau atacuri”, în cadrul unui acord cu SUA. „Iranul va menține controlul asupra apelor sale din Strâmtoare, iar Omanul va decide despre propria sa parte a căii navigabile”, a precizat sursa. O soluție de salvare a aparențelor? Sau o recunoaștere tacită a raportului de forțe?

Între timp, Axios raportează că negociatorii americani și iranieni „au făcut progrese” marți, apropiindu-se de un acord-cadru pentru încheierea războiului. Doi oficiali americani au confirmat avansurile. „Vrem să facem un acord. Și părți din guvernul lor vor să facă un acord. Acum trucul e să convingi întregul guvern de acolo să facă acordul”, a spus un al treilea oficial american.

Associated Press și Bloomberg au relatat despre un „acord de principiu” pentru continuarea diplomației, deși atât Teheranul cât și un oficial american au respins aceste raportări ca „neconfirmate”. Purtătorul de cuvânt iranian Baghaei a declarat că „nu s-a stabilit nicio zi specifică pentru noi negocieri”.

Ceea ce complică și mai mult tabloul: Pentagonul trimite „mii de trupe suplimentare” în Orientul Mijlociu în următoarele zile, conform Washington Post. Deja aproximativ zece mii de marinari, soldați de marină și personal american — pe cel puțin o duzină de nave de război — mențin blocada ordonată de Trump asupra Hormuzului. Washington încearcă să construiască pârghii de negociere, dar continuă să sune optimist despre un posibil acord de pace — deși cele două părți sunt foarte departe una de alta, mai ales pe problema nucleară.

Trump susține că China e „foarte fericită” că SUA deschid permanent Strâmtoarea Hormuz — declarație paradoxală, având în vedere că multe dintre petrolierele blocate și întorse înapoi de armada americană erau destinate Chinei. „Această situație nu se va mai întâmpla niciodată”, a adăugat Trump. El urmează să se întâlnească cu Xi Jinping la Beijing pe 14-15 mai. „Președintele Xi mă va îmbrățișa când ajung acolo în câteva săptămâni. Vom lucra împreună inteligent și foarte bine!”, a scris Trump pe Truth Social. Dar apoi a adăugat: „Dar rețineți, suntem foarte buni la luptă, dacă trebuie…”

În ceea ce privește pretinsa livrare de arme chineze către Iran — subiect amplificat în presa occidentală — Trump spune că l-a întrebat pe Xi despre asta, iar liderul chinez i-a răspuns că „în esență nu face asta”. Beijingul a respins anterior acuzațiile ca „calomnii fără bază”.

Pe front, situația rămâne tensionată. Israelul a emis noi ordine de evacuare în sudul Libanului, continuând atacurile aeriene. Hezbollah a lansat 40 de rachete spre Israel miercuri dimineață, conform armatei israeliene. Canalul Al-Mayadeen, afiliat Hezbollah, citând o sursă iraniană senior, raportează că un armistițiu în Liban va începe „în seara aceasta” — pentru o săptămână, extins până la sfârșitul perioadei de încetare a focului între Iran și SUA. Însă nu există confirmare din partea Israelului, SUA sau mass-media israeliene.

Iranul, prin intermediul unui purtător de cuvânt militar, a avertizat că prelungirea blocadei americane este „un preludiu la încălcarea armistițiului” și că armata iraniană „nu va permite ca exporturile sau importurile să continue în Golful Persic, Marea Oman sau Marea Roșie” dacă blocada persistă. Teheranul amenință că va acționa „decisiv pentru a-și apăra suveranitatea națională și interesele”.

Cine beneficiază de fapt din această criză? Prețurile petrolului rămân ridicate — Brent tranzacționează cu aproximativ 33% mai mare decât înainte de începerea războiului. Companiile petroliere occidentale înregistrează profituri record. Industria de apărare americană primește comenzi masive. Iar Strâmtoarea Hormuz — prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial — devine din nou epicentrul unui joc geopolitic în care fiecare mișcare contează.

Întrebarea rămâne: este vorba despre un război care se apropie cu adevărat de final, sau despre o pauză tactică înainte de o escaladare și mai mare? Cronologia ultimelor zile sugerează că răspunsul nu e deloc simplu.