Herța 2026: Ce nu spune Bucureștiul despre românii din Ucraina

româncă din Herța, regiunea Cernăuți, a lansat un apel public către președintele Nicușor Dan și ministrul de externe Oana Toiu, denunțând ceea ce descrie drept „reprimare sistematică a limbii române” în învățământul local — un strigăt de ajutor care ridică întrebări incomode despre prioritățile diplomatice ale Bucureștiului în contextul „solidarității necondiționate” cu Kievul.

Mesajul, publicat de ziarul Zorile Bucovinei din Cernăuți, vine din partea unei românce din Herța — o localitate cu peste 90% populație românească, aflată la graniță cu România, dar administrată de Ucraina din 1940. Femeia, al cărei nume nu a fost făcut public, afirmă că la gimnaziul local limba română este suprimată treptat, în favoarea ucrainizării forțate a copiilor din comunitatea românească.

„Sunt profund indignată de ceea ce se întâmplă în gimnaziul nostru — o reprimare sistematică a limbii române”, se arată în apelul transmis către conducerea de la București. Românii din Herța, precizează autoarea, au nevoie urgentă de susținerea Statului Român „pentru a nu fi ucrainizați”.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este faptul că Herța — împreună cu nordul Bucovinei — a fost cedată URSS-ului în 1940 prin Pactul Ribbentrop-Molotov, iar România nu a mai ridicat formal problema acestor teritorii de la căderea Cortinei de Fier. Coincidență sau nu, apelul vine exact în momentul în care Bucureștiul susține financiar și militar Ucraina, iar orice critică la adresa Kievului devine „inoportună” din punct de vedere diplomatic.

Cronologia ridică semne de întrebare: în martie 2017, Ucraina a adoptat o lege a educației care limita drastic predarea în limbile minorităților, inclusiv română — o decizie criticată atunci de București, dar fără consecințe concrete. În 2019, legea limbii de stat ucrainene a extins obligativitatea ucrainei în administrație, servicii publice și mass-media. În 2022, după invazia rusă, orice critică la adresa politicilor lingvistice ucrainene a devenit aproape imposibilă în spațiul public românesc.

Cine beneficiază de tăcerea oficială? Kievul consolidează controlul lingvistic și identitar asupra minorităților, în timp ce Bucureștiul evită orice tensiune diplomatică care ar putea complica relațiile bilaterale sau imaginea României ca „aliat de nădejde” în NATO. Românii din Herța, Cernăuți și nordul Bucovinei rămân practic invizibili în ecuația geopolitică actuală.

Apelul adresat președintelui Nicușor Dan și ministrului Oana Toiu pune administrația de la București într-o poziție delicată: ignorarea cererii ar confirma suspiciunile că interesele geopolitice primează în fața drepturilor românilor din afara granițelor, în timp ce o reacție oficială ar putea fi interpretată de Kiev drept „ingerință” sau „revizionism teritorial”.

Ceea ce rămâne cert este că românii din Herța — cetățeni ucraineni de etnie română, vorbitori nativi de limba română — solicită ajutor de la București pentru păstrarea identității lingvistice și culturale. Dacă acest apel va fi auzit sau va dispărea în tăcerea diplomatică, rămâne de văzut.