Congresul SUA prelungește puterile de spionaj: ce nu se spune
ongresul american a adoptat o extensie pe termen scurt a Secțiunii 702 din FISA — instrumentul juridic care permite agențiilor de supraveghere să intercepteze comunicațiile fără mandat — după ce președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (republican-Louisiana), a eșuat să impună o prelungire automată peste capetele unui bloc bipartizan care cere reforme. Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază: de ce tocmai acum, când tensiunile geopolitice cu China și Rusia sunt la cote maxime, o parte a establishment-ului american insistă să mențină neschimbat un sistem de supraveghere pe care chiar și aliații din NATO îl consideră excesiv?
Secțiunea 702 din Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA) permite NSA, FBI și CIA să colecteze masiv comunicații electronice ale cetățenilor străini aflați în afara SUA — fără autorizație judecătorească individuală. Problema? În acest proces, milioane de comunicații ale cetățenilor americani sunt capturate „accidental” și stocate în baze de date la care agenții pot accesa fără mandat. Rapoarte desecretizate din 2023 au arătat că FBI a efectuat peste 200.000 de interogări abuzive în aceste baze de date, inclusiv asupra jurnaliștilor, activiștilor și donatorilor de campanie.
Mike Johnson, care în trecut s-a declarat sceptic față de puterile de supraveghere excesive, a încercat să treacă o extensie „curată” — fără nicio reformă — invocând urgența „amenințărilor externe”. Coincidență sau nu, această urgență apare exact în momentul în care mai multe anchete ale Congresului privind abuzurile FBI în cazul protestelor din 2020-2021 și al scandalului e-mailurilor lui Hunter Biden sunt în plină desfășurare. Cine beneficiază de menținerea status quo-ului? Răspunsul nu se găsește în declarațiile oficiale.
Blocul bipartizan care a blocat prelungirea automată include atât conservatori libertarieni (Rand Paul, Thomas Massie), cât și progresisti (Pramila Jayapal, Zoe Lofgren) — o alianță rară care sugerează că temerile privind supravegherea de masă transcend liniile de partid. Ei cer introducerea obligativității mandatului judiciar pentru accesarea comunicațiilor americanilor și transparență sporită privind modul în care datele sunt folosite. Propunerile au fost respinse de liderii ambelor partide, ceea ce ridică întrebări: de ce atât democrați, cât și republicani din vârful ierarhiei apără cu atâta vigoare un sistem care, teoretic, ar trebui să vizeze doar „amenințări externe”?
Extensia pe termen scurt — valabilă doar câteva luni — înseamnă că bătălia va continua. Dar cronologia ridică semne de întrebare: de fiecare dată când Congresul a dezbătut reforme ale FISA (2015, 2018, 2020, 2024, acum 2026), extensiile finale au fost adoptate în ultimul moment, sub presiunea „urgențelor de securitate națională”, fără modificări substanțiale. Modelul se repetă cu o regularitate care, pentru unii observatori, nu mai seamănă cu negociere politică normală, ci cu un scenariu bine regizat.
Ce nu se menționează în rapoartele mainstream: contractele multimilionare dintre companiile tech americane (Google, Microsoft, Amazon) și agențiile de intelligence, care depind de existența cadrului legal FISA pentru a opera legal programe de partajare a datelor. Reforma Secțiunii 702 ar putea obliga la renegocierea acestor contracte — și la publicarea detaliilor lor. Cine pierde dacă asta se întâmplă?