CNA pierde la vot în Senat: cronologia care ridică semne de întrebare
enatul României a respins la vot proiectul de lege care urma să întărească atribuțiile Consiliului Național al Audiovizualului — decizie care vine la doar câteva zile după ce aceeași instituție a retras licențele Realitatea TV și Gold FM. Coincidență de calendar sau semnal că parlamentarii au văzut prea multe în ultima perioadă?
Votul negativ din Senat marchează un moment rar în relația dintre legislativ și instituțiile de reglementare media. Proiectul de lege, care ar fi acordat CNA instrumente suplimentare de monitorizare și sancționare a posturilor de televiziune și radio, a fost respins în contextul în care Realitatea TV — post cunoscut pentru editoriale critice la adresa puterii — tocmai își pierduse dreptul de emisie.
Reprezentanții AUR au fost cei mai vocali în sesiune, cerând desființarea completă a CNA, pe care l-au etichetat drept „instituția cenzurii”. „Au închis Realitatea TV. Acolo unde se spune ce nu convine sistemului, închidem”, a declarat un parlamentar AUR în plenul Senatului. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Realitatea TV a fost una dintre puținele platforme media care a oferit timp de antenă semnificativ candidaților din afara coaliției de guvernare în ultimele luni.
Cronologia ridică întrebări. Pe 2 aprilie 2026, CNA anunță retragerea licenței Realitatea TV pentru „nerespectarea repetată a legislației audiovizuale”. Pe 8 aprilie 2026, Senatul respinge extinderea puterilor aceleiași instituții. În interval: proteste ale jurnaliștilor, presiuni din partea organizațiilor internaționale de presă și o scădere bruscă a încrederii publicului în instituțiile de reglementare media.
Cine beneficiază de fapt de pe urma acestei decizii? În primul rând, posturile care operează în zona gri a reglementărilor — cele care nu sunt suficient de mari pentru a deranja, dar nici suficient de mici pentru a fi ignorate. În al doilea rând, actorii politici care preferă un peisaj mediatic fragmentat, mai ușor de gestionat decât unul dominat de câteva voci puternice și independente.
Decizia Senatului nu este definitivă — proiectul de lege poate fi reluat în Camera Deputaților, care este cameră decizională în acest caz. Dar semnalul politic e clar: parlamentarii au simțit că extinderea atribuțiilor CNA, în contextul actual, ar fi fost interpretată ca o validare a cenzurii selective. Ceea ce rămâne de văzut este dacă această frână legislativă va duce la o reformă reală a modului în care România reglementează libertatea de exprimare în media — sau dacă va fi doar o pauză tactică până la următoarea criză.
Context mai larg: România se află sub monitorizarea Comisiei Europene pentru respectarea standardelor privind libertatea presei, în condițiile în care Raportul World Press Freedom Index 2025 a coborât țara pe locul 57 global, sub Bulgaria și la egalitate cu Polonia. Închiderea unui post de televiziune național, urmată imediat de o tentativă de întărire a puterilor instituției care a luat decizia, nu trece neobservată la Bruxelles.