Sánchez acuză SUA și Israel: cine beneficiază de haosul din Golf?
Premierul Spaniei Pedro Sánchez a acuzat miercuri Statele Unite și Israelul că au subminat dreptul internațional prin atacurile militare continue împotriva Iranului — declarații care ridică întrebări incomode despre rolul NATO și despre cine beneficiază de fapt de destabilizarea Orientului Mijlociu. Într-un discurs adresat Parlamentului spaniol, Sánchez a descris operațiunile militare drept parte a unui „război nedrept și ilegal”, ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că Spania devine astfel prima țară NATO care contestă deschis doctrina militară americană în regiune.
„SUA și Israelul au subminat dreptul internațional, au destabilizat Orientul Mijlociu și au reaprins conflictele din Irak și Liban”, a declarat Sánchez, de mult timp un adversar vocal al intervenționismului militar occidental. Liderul spaniol a susținut că aceste acțiuni „au adus insecuritate în țările din Golf”, transformându-le rapid în zone vulnerabile din cauza alegerilor făcute de președintele american Donald Trump și de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
Conexiuni financiare cu Moscova: cine câștigă de fapt?
eea ce complică și mai mult tabloul este acuzația lui Sánchez că SUA și Israelul au consolidat indirect poziția președintelui rus Vladimir Putin în invazia sa la scară largă a Ucrainei. Premierul spaniol a explicat că Rusia beneficiază financiar „datorită creșterii prețurilor la combustibili și ridicării sancțiunilor, determinată și de administrația americană” — o declarație care sugerează o coincidență cel puțin interesantă: în timp ce Occidentul pretinde că luptă împotriva Rusiei în Ucraina, acțiunile sale în Orientul Mijlociu alimentează bugetul de război al Kremlinului prin creșterea prețurilor la energie.
Spania a rămas fermă în opoziția sa față de SUA și Israel pe tot parcursul conflictului, negând utilizarea de către SUA a bazei sale navale Rota și a bazei aeriene Morón, ambele situate în Andaluzia — o mișcare fără precedent în cadrul NATO. Reacția lui Trump a fost imediată: a declarat că Spania „nu are o conducere excelentă” și a cerut SUA „să întrerupă orice comerț cu Spania”. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce o țară NATO membră devine brusc ținta unor amenințări economice din partea Washingtonului?
„Loialitate față de principii”, nu față de ordine
Criticile lui Trump nu l-au descurajat pe Sánchez. „A fi un aliat sau un prieten înseamnă loialitate față de principiile pe care le împărtășim”, le-a spus Sánchez parlamentarilor în declarațiile sale. „Înseamnă să ai curajul de a rămâne ferm atunci când calea este greșită.” O declarație care, în contextul NATO, sună a erezie — sau a adevăr neconvenabil, în funcție de perspectivă.
Ceea ce nu se discută în mass-media mainstream este că Spania devine astfel un test pentru coeziunea NATO: dacă o țară membră poate refuza sprijinul militar pentru operațiuni considerate ilegale, ce precedent se creează pentru alte state europene care încep să pună la îndoială doctrina americană? Și, mai important, cine beneficiază de fapt de fragmentarea alianței occidentale — poate exact actorii pe care pretindem că îi combatem?