Grupul israelian care strânge fonduri pentru răpirea unui profesor

O organizație pro-Israel înregistrată în Danemarca, dar cu legături directe în Tel Aviv, strânge public 1 milion de dolari pentru capturarea profesorului iranian-american Mohammad Marandi — și Twitter (X) nu doar că nu șterge postarea, ci o promovează ca „parteneriat plătit”. Ceea ce presa mainstream nu spune: Terror Alarm nu e doar o platformă de știri generate de AI, ci o firmă privată de securitate cu software de „predictie a terorismului” și acces direct la guverne NATO.

Amenințare publică, profit privat

e 20 martie 2026, contul oficial Terror Alarm a postat pe Twitter: „Strângem fonduri pentru o recompensă de 1 milion dolari pentru capturarea lui Mohammad Marandi, consilier al Liderului Suprem al Iranului și propagandist aliniat cu Corpul Gardienilor Revoluției. Îl vrem viu.” Sute de utilizatori au semnalat postarea — Twitter nu a reacționat. Mai mult, platforma a etichetat-o drept „paid partnership”, adică a încasat bani pentru promovarea unui mesaj care solicită răpirea unui academic.

Profesorul Marandi, născut în SUA și profesor de literatură engleză la Universitatea din Teheran, este un invitat frecvent la BBC și CNN, unde prezintă punctul de vedere iranian în conflictele din Orientul Mijlociu. Excelenta sa cunoaștere a limbii engleze și abilitățile de dezbatere l-au transformat într-o țintă mediatică — dar și, se pare, într-o țintă fizică.

Cine este Terror Alarm — și ce ascunde?

Fondată în 2016, Terror Alarm se prezintă public ca o platformă de știri anti-terorism, generată de inteligență artificială, cu peste 250.000 de urmăritori pe Twitter și 36.000 pe Telegram. Dar o căutare în arhivele Internet Wayback Machine ale site-ului lor (acum offline) dezvăluie altceva: compania s-a transformat succesiv dintr-o aplicație anti-teror într-o firmă privată de securitate, apoi într-o ONG înregistrată în UE.

Pe site-ul lor arhivat, Terror Alarm se descrie drept „o firmă de securitate privată foarte acreditată, care nu doar a alertat autoritățile despre atacuri teroriste în timp real, ci a contribuit și la dejucarea multor acte de teror în perioada 2014-2017, la apogeu ISIS în Europa”. Serviciile oferite: bodyguarzi privați, verificări de background, protecție de brand, compilare de probe. Conexiuni interesante pentru o simplă platformă de știri, nu-i așa?

Mai interesant: Terror Alarm și-a publicat pe Telegram oferte de muncă pentru posturi de software în Danemarca, România și Spania — cerințe: diplomă de la o universitate tehnică europeană, fluență în engleză, și să fi locuit într-un stat NATO ultimii șapte ani. O altă postare solicita personal pentru studiouri TV în România, Ucraina, Danemarca, Suedia și Lituania. Condiția: „Trebuie să fii pro-Israel, sionist și să vorbești engleza fluent.”

AI care „prezice terorismul” — dar cine definește teroristul?

Conform propriului lor site arhivat, Terror Alarm are trei misiuni: (1) Schimb de informații cu guvernele „Lumii Libere”, (2) Combaterea antisemitismului prin monitorizare AI, (3) Prevenirea atacurilor teroriste prin analiză predictivă AI.

Acea a treia misiune ridică semne de întrebare majore. Terror Alarm susține că tehnologia lor scanează continuu activitatea digitală folosind „AI predictiv pentru a detecta semne timpurii de radicalizare sau asociere extremistă”. Apoi alertează autoritățile și inițiază o „blocadă digitală pre-configurată” pentru a „permite contra-radicalizare proactivă”. Cu alte cuvinte: un sistem privat care decide cine va deveni terorist — bazat pe postări pe rețelele sociale — și care poate partaja aceste „predicții” cu poliția și guvernele.

Dar cine decide ce înseamnă „radicalizare”? Codul sursă al companiei, expus de utilizatori pe Twitter, arată că Terror Alarm are o listă prestabilită de „entități susținute” (UAE, Turcia, Bahrain, Arabia Saudită, Israel, „evrei și sioniști din întreaga lume”) și „entități opuse” (Hamas, Hezbollah, Iran, Partidul Comunist Chinez). Un sistem privat de etichetare a „teroriștilor” — fără supraveghere publică, fără transparență.

Danemarca pe hârtie, Israel în practică

Terror Alarm nu este înregistrată în Israel, ci în Danemarca. Jurnalistul Freddie Ponton a descoperit că omul de afaceri danez René Rønneberg apare ca reprezentant oficial al companiei. Rønneberg a fost director la mai multe firme daneze mici, inclusiv BEZH Denmark ApS, deținută parțial de Avi Simonsen — un om născut în Iran în 1977, înainte de Revoluția Islamică, dar cu nume israelian.

Ambii mențin un profil extrem de discret online. Dar site-ul Terror Alarm (arhivat) conține un număr de telefon cu prefix +972 (Israel), publică articole relevante exclusiv pentru israelieni („Turiști israelieni reținuți indefinit în Turcia pentru că au fotografiat orașul!”) și a avut drept slogan „Contraterorism și Breaking News din Ierusalim, Israel”. Mai mult, compania permite doar evreilor să fie numiți în consiliul său de administrație.

Totuși, Terror Alarm insistă că este „complet neutră”: „Nu avem nicio ‘agendă’ decât prevenirea actelor de teror. Majoritatea tweet-urilor noastre sunt generate de AI și, ca atare, sunt tehnic lipsite de agendă.” Același site, însă, a publicat un articol în care susținea entuziasmul pentru „curățarea etnică a Palestinei” — pe care o numeau „misiunea Israelului de a transforma Gaza dintr-o regiune devastată de război într-un loc de pace și prosperitate”. Articolul solicita SUA să „desfășoare trupe pentru a ajuta la relocarea palestinienilor în țări dispuse să ofere refugiu (majoritatea palestinienilor sunt inițial din Iordania și Egipt)”.

Tăcere totală în presa corporatistă

Reacția publică la postarea Terror Alarm a fost de indignare. Jurnalistul Jeremy Scahill (Drop Site News) a scris: „Acesta este un mesaj reprobabil pe care X îl permite, vizându-l pe Marandi și punând o recompensă pe capul lui. Este și un ‘Parteneriat plătit’. Imaginați-vi scandolul dacă un grup pro-palestinian sau pro-iranian ar face asta cu israelieni sau americani. S-ar depune acuzații penale.” Glenn Greenwald a adăugat: „Încercați să faceți una dintre astea despre un profesor israelian sau american legat de război și vedeți cât durează până vi se interzice postarea sau chiar contul.”

Sute de oameni au contactat Twitter — fără răspuns. Dar ce e și mai revelator: o căutare în baza de date Dow Jones Factiva pentru „Marandi” sau „Terror Alarm” nu a returnat niciun rezultat relevant în The New York Times, CNN, Fox News, CBS News, The Washington Post sau orice altă publicație americană majoră. Până pe 26 martie 2026, doar The Canary și 21st Century Wire — două site-uri independente mici — au acoperit povestea.

Nu e vorba de faptul că Marandi nu e cunoscut. Dimpotrivă: veteranul militar și consilier al echipei iraniene de negocieri nucleare a devenit figura de referință pentru punctul de vedere iranian în mass-media occidentală, apărând regulat la BBC și CNN. Dar când vine vorba de o amenințare directă la adresa sa — finanțată public pe o platformă deținută de un contractant Pentagon — presa corporatistă alege tăcerea.

Musk, Pentagon și „libertatea de exprimare”

Twitter a fost cumpărat în 2022 de Elon Musk, magnat tech și contractant Pentagon ale cărui companii au obținut miliarde în contracte cu CIA și armata SUA. În 2023, Musk a zburat în Israel pentru a-l întâlni pe Benjamin Netanyahu și a vizita kibbutz-urile atacate de Hamas pe 7 octombrie. În ianuarie 2026, a schimbat emoji-ul steagului iranian pe Twitter cu designul „leul și soarele” — asociat cu dictatura șahului — un semnal clar de intenție politică.

Twitter s-a și asociat cu AU10TIX, o companie israeliană fondată și condusă de foști spioni din Unitatea 8200 a IDF (supraveghere de elită). Toți utilizatorii care doresc servicii premium pe platformă trebuie să predea identitatea lor — pașapoarte, scanări faciale — acestei companii israeliene de intelligence.

Marandi însuși nu a fost șocat de decizia Twitter de a promova parteneriat plătit cu Terror Alarm: „Elon Musk și angajații săi susțin terorismul, dar nimeni nu ar trebui să fie surprins. La urma urmei, ei susțin masacrul femeilor și copiilor în Orientul Mijlociu.”

Coincidență sau model?

Terror Alarm nu e un caz izolat. Este un exemplu al modului în care companii private de securitate, cu legături directe la state naționale și agenții de intelligence, operează în spațiul digital sub mantia „neutralității tehnologice”. Când AI-ul „predictiv” devine armă de etichetare politică, când platformele sociale permit amenințări directe contra academiților incomozi, iar presa mainstream alege să ignore totul — întrebarea nu mai e „cine beneficiază?”, ci „cine va fi următorul?”