Criza LNG: când două „accidente
În doar două săptămâni, peste un sfert din aprovizionarea globală cu gaze naturale lichefiate (LNG) a fost scoasă din circuitul internațional — mai întâi prin atacurile iraniene asupra instalațiilor din Qatar (17% din producția mondială), acum prin „daune cauzate de furtună” la facilitatea Wheatstone din Australia Occidentală, operată de Chevron. Coincidență? Sau o combinație perfect sincronizată care reașează harta energetică globală exact când Europa și Asia se luptau să compenseze lipsa gazelor rusești?
eea ce oficialii prezintă drept „forță majoră meteorologică” ascunde o realitate mai complexă: ciclonul tropical Narelle a lovit infrastructura australiană de LNG în momentul în care piața era deja în criză după atacurile din Golful Persic. Rezultatul? Peste 30 de milioane de tone metrice pe an de capacitate de export australian — oprită. Adăugați la asta cele 17% pierdute din Qatar, și obțineți o criză a aprovizionării care depășește orice scenariu „nefericit” din ultimii ani.
„Facilitatea de gaze Wheatstone de lângă Onslow a suferit deteriorări ale echipamentelor din cauza condițiilor meteorologice severe, ceea ce a afectat activitățile de repornire”, a declarat Chevron într-un comunicat oficial. Compania adaugă că „în timp ce evaluările daunelor continuă atât la instalația terestră Wheatstone, cât și la platforma offshore, este probabil să dureze câteva săptămâni până când producția va reveni la capacitate maximă pentru a permite finalizarea în siguranță a reparațiilor”.
Wheatstone — un proiect LNG cu două linii de producție care generează 8,9 milioane de tone anual, din care 15% rezervate pieței interne australiene — este acum parțial paralizat. Chevron a raportat anterior în cursul săptămânii că una dintre cele trei unități de producție LNG de la instalația Gorgon a fost oprită, împreună cu o platformă care alimentează Wheatstone. Duminică, compania a anunțat că toate cele trei linii de la Gorgon au revenit la producție maximă, dar Wheatstone rămâne în zona de incertitudine.
Furtuna a lovit și infrastructura care alimentează instalația de export North West Shelf, operată de Woodside Energy Group. Compania lucrează la reluarea operațiunilor normale, în timp ce producția continuă la facilitățile Macedon și Pluto. Woodside a confirmat că încărcarea navelor la Pluto LNG a fost reluată după redeschiderea portului Dampier sâmbătă.
Împreună, Gorgon, Wheatstone și North West Shelf au reprezentat aproape jumătate din exporturile australiene luna trecută — echivalentul a aproximativ 8,4% din comerțul global de LNG, conform cercetătorilor de la EnergyQuest. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Australia a devenit al doilea exportator mondial de LNG exact în momentul în care Qatar și-a oprit producția din cauza atacurilor iraniene. Cronologia ridică întrebări.
Cel mai afectat beneficiar al acestei „coincidențe meteorologice” va fi, aproape sigur, China — care după declararea force majeure de către Qatar a fost forțată să se bazeze într-o măsură mult mai mare pe produsul australian. Acum, și această sursă devine nesigură. Cine beneficiază de pe urma acestei reconfigurări forțate a rutelor de aprovizionare? Și cât de „naturală” este sincronizarea dintre atacurile din Golf și ciclonul din Pacific?
Analistul Saul Kavonic de la MST Marquee a declarat vineri că, luând în calcul șocul din Orientul Mijlociu și perturbările din Australia, „mai mult de un sfert din aprovizionarea globală cu LNG a fost perturbată”. Piața globală a energiei se află acum într-o zonă de vulnerabilitate extremă — exact genul de context în care prețurile se stabilesc nu prin cerere și ofertă, ci prin puterea de negociere geopolitică.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce două „accidente” majore — unul militar, altul meteorologic — lovesc simultan cele mai mari surse alternative de LNG tocmai când Europa încearcă să scape de dependența de Rusia? Și cine are de câștigat dintr-o piață globală a gazelor în care fiecare metru cub devine monedă de schimb diplomatic?