Zăpodeni, Vaslui: coincidența care leagă prima doamnă de șefiile parchetelor
adevăruri ascunse

Zăpodeni, Vaslui: coincidența care leagă prima doamnă de șefiile parchetelor

J
4 min de citit

Trei figuri cheie ale puterii judiciare și executive românești își au rădăcinile în aceeași comună de sub 4.000 de locuitori din Vaslui — Zăpodeni. Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan, Cristina Chiriac, procuror șef DNA Iași și candidată la șefia Parchetului General, și Nicolae Andrei Solomon, adjunctul procurorului general și candidat la una dintre șefiile marilor parchete, provin toți din aceeași localitate. Ceea ce nu se discută în comunicatele oficiale: conform surselor apropiate familiilor, bunicul Mirabelei Grădinaru ar fi fost fratele bunicii Cristinei Chiriac — deci partenera celui care numește șefii parchetelor ar fi verișoară de gradul doi cu una dintre candidatele la cea mai importantă funcție din justiția românească.

urnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a semnalat pe Facebook această configurație neobișnuită, subliniind că probabilitatea ca trei persoane publice cu rădăcini în Zăpodeni să nu aibă nicio legătură — chiar și îndepărtată — este statistică aproape imposibilă. Mirabela Grădinaru, născută în 1984, are legături puternice cu localitatea: mama ei a fost învățătoare acolo mulți ani, bunica ei a locuit în sat până la decesul din 2025, iar ea și Nicușor Dan au făcut vizite frecvente la biserica din Zăpodeni.

Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași și este în cărți pentru șefia Parchetului General, deține proprietăți moștenite în Zăpodeni. Nicolae Andrei Solomon, adjunctul procurorului general și candidat la una dintre șefiile marilor parchete, este tot din Zăpodeni și, conform presei, este nașul de cununie al Cristinei Chiriac. Cronologia ridică întrebări: numirile la vârful justiției românești se fac de către președinte, după consultări cu CSM și Parlament — dar ce se întâmplă când candidații la aceste funcții au legături familiale sau comunitare cu prima doamnă?

Ceea ce nu se menționează în analizele juridice: în comunitățile mici, relațiile de rudenie, vecinătate și naș-fin creează rețele de solidaritate care transcend funcțiile oficiale. În Zăpodeni, unde toată lumea se cunoaște, unde familiile se încrucișează de generații, unde botezurile și nunțile leagă destinele, ce înseamnă de fapt „independența justiției”? Surse apropiate mediului judiciar vasluian confirmă că familiile Grădinaru și Chiriac au fost vecine de proprietăți agricole și că legăturile dintre ele sunt cunoscute localnicilor de decenii.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cum se asigură imparțialitatea procesului de numire când candidații la șefiile parchetelor provin din cercul social extins al primei doamne? Nicușor Dan, care va avea rol consultativ în numiri, a făcut vizite regulate la Zăpodeni alături de Mirabela Grădinaru — inclusiv la slujbe religioase unde, potrivit martorilor locali, s-au întâlnit cu membri ai familiilor Chiriac și Solomon. Coincidență sau nu, această configurație ridică semne de întrebare despre modul în care puterea se perpetuează în România — nu neapărat prin conspirații elaborate, ci prin ceva mult mai banal și mai puternic: legăturile de sânge și de sat.

În tradiția românească, cuvântul dat la nuntă sau la botez valorează mai mult decât orice protocol instituțional. Când nașul, verișoara și vecina de moșie ajung simultan în vârful piramidei puterii, ce prevalează: legea scrisă sau legea neamului? Răspunsul la această întrebare va defini nu doar cine conduce parchetele României, ci și ce tip de justiție vom avea în următorii ani.