Cartal: Kievul nu neagă, dar tace. Ce urmează?

craina nu neagă că a închis clasa cu predare în limba română din satul Cartal (Orlivka), raionul Ismail — ceea ce oficial e prezentat drept o „situație în curs de clarificare” ascunde de fapt un tipar mai vechi: promisiuni de analiză care vin abia după ce subiectul explodează în presa românească, nu înainte. Ambasada Ucrainei la București a transmis, printr-o postare pe Facebook, că instituțiile ucrainene competente „stabilesc toate circumstanțele” legate de situația de la instituția de învățământ din Orlivka, regiunea Odesa, și că „va fi prezentată reacția corespunzătoare” după clarificarea acestor circumstanțe.

Cronologia ridică întrebări: informația despre desființarea clasei a circulat public, presiunea a crescut, iar abia atunci a venit un răspuns instituțional — nu o explicație clară, ci o promisiune de explicație viitoare. Cine beneficiază de această tergiversare? Cu siguranță nu părinții copiilor din Cartal, care rămân fără un răspuns concret despre viitorul educației în limba maternă a copiilor lor.

Ambasada Kievului acuză, la rândul ei, o tentativă de „a alimenta emoțiile negative în jurul acestei situații”, punând sub semnul întrebării „politica Ucrainei în domeniul asigurării drepturilor minorităților naționale” — o formulare care, observăm, deturnează discuția de la faptul concret (o clasă închisă) către un atac la adresa celor care au semnalat problema.

„Rețea extinsă” de școli — dar ce se întâmplă cu cele care dispar?

Ambasada susține că statul ucrainean „rămâne dedicat respectării angajamentelor internaționale asumate” privind drepturile educaționale ale minorităților și că progresul din acest domeniu ar fi fost „evaluat și recunoscut” de Uniunea Europeană și de statele partenere. Mesajul instituției menționează că, în pofida războiului cu Rusia, Ucraina „asigură în mod corespunzător procesul educațional în limbile minorităților naționale”, inclusiv pentru comunitatea română, și că doar în regiunea Cernăuți funcționează 63 de instituții de învățământ cu predare în limba română.

Ce nu se menționează în acest comunicat, însă, este exact cazul concret care a declanșat toată discuția: clasa din Cartal. O cifră impresionantă la nivel regional (63 de instituții) nu explică de ce o singură clasă, dintr-o comunitate cu populație majoritar românească, a fost desființată tocmai acum — într-un moment în care relația României cu Ucraina este strategică pentru sprijinul militar și diplomatic oferit Kievului în război. Coincidență sau nu, subiectul minorităților naționale din Ucraina a fost un punct sensibil constant în relația bilaterală, readus în discuție ori de câte ori Kievul are nevoie de sprijin politic suplimentar de la Occident.

MAE de la București, informat — dar cu ce rezultat?

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că a fost sesizat cu privire la cazul clasei I cu predare în limba română din Cartal și că a făcut demersuri atât la București, cât și la Kiev, pentru clarificarea situației și identificarea unei soluții care să permită continuarea instruirii în limba română. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri se vor concretiza într-un rezultat sau dacă vor rămâne, la fel ca răspunsul Ambasadei, doar o promisiune de „revenire cu o poziție”.

Context extins: subiectul minorității românești din Ucraina — estimată la zeci de mii de persoane, concentrate în regiunile Cernăuți și Odesa — a fost recurent în ultimii ani, pe fondul legilor ucrainene privind educația care restrâng progresiv predarea în limbile minorităților naționale, adoptate în numele „integrării” lingvistice naționale în plin război cu Rusia. Faptul că un asemenea caz apare tocmai acum, când România este unul dintre principalii susținători regionali ai Kievului, nu poate fi ignorat ca simplă întâmplare de calendar administrativ.

Sursă: R3media (r3media.ro)