
Chilian despre Georgescu, servicii secrete și de ce tace România

n artist care spune că ar fi fost trecut pe o listă neagră a televiziunilor pentru opiniile sale politice ridică, într-un interviu recent, o întrebare pe care mulți români o șoptesc dar puțini o pun public: cine decide, de fapt, ce se votează și ce se difuzează în România? Florin Chilian a vorbit deschis, în cadrul emisiunii „Fără Filtru cu Jessie”, difuzată la Radio Gold FM, despre politică, alegeri, războiul din Ucraina și despre ceea ce el numește un mecanism informal de cenzură a vocilor incomode.
Chilian susține că exprimarea publică a unor opinii politice l-a costat prezența în televiziuni și colaborări în industria muzicală. „Sunt obosit, dar norocos că am oameni de calitate, foarte frumoși în jurul meu, oameni care au grijă de mine la propriu, mai ales că, așa cum spuneai, am păreri și, din păcate, așa cum bine știi, orice părere asumată în România este pedepsită. Mai ales dacă nu ești cu haita”, a declarat artistul. Nu e prima dată când auzim despre un „blacklist” informal în presa românească — dar cine ține, de fapt, lista, și pe ce criterii?
Bani pentru partide, în timp ce spitalele nu au incubatoare
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost finanțarea publică a partidelor politice. Chilian consideră că partidele ar trebui susținute exclusiv din cotizațiile membrilor, nu din bugetul de stat — mai ales într-un context în care sistemul medical trece prin crize repetate. „Să dai zeci de milioane când nouă ne mor copiii în spitale, pentru că n-au incubatoare este absurd”, a spus el. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale despre finanțarea partidelor este exact această comparație directă: sume alocate politicii versus lipsuri cronice în sănătate.
„Un serviciu secret organizează alegerile” — cine beneficiază de pasivitatea publică?
Cea mai dură afirmație a artistului vizează rolul serviciilor de informații în procesul electoral: „Când într-o țară un serviciu secret organizează și facilitează alegerile, se creează un precedent grav. Suntem singura țară de pe Pământ în care un serviciu secret organizează alegerile!”. Chilian leagă această situație de resemnarea societății și de absența protestelor de amploare, într-o perioadă marcată de anularea alegerilor din 2024 și de o neîncredere instituțională care nu a mai fost, spune el, complet reparată. „Românilor le este frică să iasă în stradă când nu răspunde nimeni. Facem alegeri oricum, numai să nu fie după dorința românilor”, afirmă artistul.
Coincidență sau nu, artistul invocă și alte momente-cheie din memoria colectivă — Revoluția din 1989, tragedia de la Colectiv — pentru a argumenta că responsabilitatea, în cazuri majore, nu a fost niciodată stabilită clar. „Pentru ce să ieși în stradă? Nimeni nu mai vrea să iasă. Dom’le, oricum se iese degeaba”, spune Chilian, descriind ceea ce el vede drept un mecanism subtil de descurajare a implicării civice: o societate convinsă că protestul e inutil nu mai protestează deloc.
Călin Georgescu: „L-aș fi votat, sincer”
Chilian a povestit că l-a cunoscut personal pe Călin Georgescu cu trei-patru ani înainte ca acesta să devină un subiect central al scenei politice, la o masă organizată de o persoană apropiată, alături de alți artiști. Artistul spune că îl remarcase deja pe Georgescu din materiale publice legate de activitatea acestuia la ONU și de declarațiile sale despre războaie — un detaliu care ridică întrebarea firească: cât de „surprinzătoare” a fost, de fapt, ascensiunea lui Georgescu pentru cei din anturajul politico-cultural care îl cunoșteau deja?
„L-aș fi votat, sincer”, a spus Chilian, explicând că dezamăgirea sa vine din repetarea aceloraș tipare politice: „Definiția demenței și a cretinismului și a nebuniei generale este să încerci 37 de ani același lucru și să speri de fiecare dată ca rezultatele să fie diferite”. Artistul l-a descris pe Georgescu drept „mult mai articulat decât 99% dintre politicienii români”, menționând temele apei, hranei și energiei. Chilian a mai dezvăluit că i s-ar fi propus să candideze la Primăria Sectorului 1 și, ulterior, să intre la Ministerul Culturii — oferte pe care spune că le-a refuzat.
„Luăm de la orfani și dăm Ucrainei”
Războiul din Ucraina și posibila implicare militară directă a României reprezintă un alt subiect abordat cu duritate. „Luăm de la copii, luăm de la bolnavi, luăm de la pensionari, luăm de la orfani. Luăm bani și dăm Ucrainei”, afirmă Chilian, avertizând asupra riscului de escaladare: „Suntem în război cu Rusia din clipa în care vom trimite militari români într-un context legat de conflict”.
Într-un ton ironic dar tăios, artistul a lansat o provocare: „Nu vreți să faceți voi un congres al femeilor, potențiale mămici, viitoare mămici, și să hotărâți să nu mai faceți soldați? Să nu mai nașteți soldați?”. Propunerea sa alternativă — „Faceți artiști. Faceți ingineri” — pune în discuție, indirect, cine beneficiază real de continuarea unui conflict la care România contribuie financiar și logistic, în timp ce resursele interne se subțiază.
Întrebat dacă Rusia ar reacționa în cazul unei implicări mai directe a României, Chilian a răspuns că nu se știe niciodată, dar speră că Federația Rusă nu va face acest pas — o precizare care arată cât de fragilă percepe artistul granița dintre „sprijin logistic” și „participare directă” la un conflict activ.
Comunitatea mică, ultima formă de rezistență
Spre finalul interviului, Chilian a vorbit despre o idee diferită de mecanismele politice clasice: salvarea prin comunități mici — un concept explicat și de geopoliticianul Cozmin Gușă. Artistul a menționat experiența sa din Maramureș, unde oameni s-au sprijinit reciproc pentru a reconstrui o zonă de spiritualitate și activitate locală. „Dacă e să ne salvăm cumva, vreodată, o vom face prin mica comunitate”, a spus el, precizând că nu e nevoie de structuri administrative mari — poate fi „o scară de bloc” sau „o jumătate de stradă”.
Toate aceste fire se adună într-o singură concluzie, exprimată fără menajamente: „Mi-e frică, îți spun sincer. Sunt îngrozit de ce ar putea să ni se întâmple. Sper să ne ajute Dumnezeu”, a declarat Florin Chilian, într-un moment în care încrederea românilor în instituții rămâne, potrivit sondajelor recente, la un nivel scăzut cronic, iar direcția țării este considerată greșită de majoritatea populației.
Sursă: Solid News (solidnews.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.