De ce FBI și DOJ ascund plățile către Twitter: 3,4 milioane $

Administrația Biden a plătit Twitter cel puțin 3,4 milioane de dolari între octombrie 2019 și februarie 2021 pentru a procesa cereri FBI — dar suma exactă și detaliile rămân clasificate, chiar și sub administrația Trump, după ce judecătorul James Boasberg a blocat dezvăluirea lor. Coincidență? În aceeași perioadă, FBI viza sceptici ai vaccinurilor, susținători ai teoriei scurgerii de laborator, contestatari ai alegerilor din 2020, părinți catolici și conținut legat de laptopul lui Hunter Biden.

ând dosarele Twitter au fost publicate în decembrie 2022, ele au dezvăluit o colaborare strânsă între FBI și gigantul rețelelor sociale: Elvis Chan, agent FBI, și echipa sa organizau întâlniri săptămânale cu Twitter pe tema „dezinformării” și marcau mii de conturi pentru cenzură. Ceea ce nu s-a spus atunci: cât de adânc mergeau plățile și cine decide ce informații merită ascunse de ochii publicului.

Organizația de supraveghere Judicial Watch a depus o cerere FOIA (Freedom of Information Act) pentru a afla suma totală plătită de FBI către Twitter din 2016 încoace. FBI a refuzat inițial, apoi a publicat 44 de pagini de documente — cu detaliile cheie privind plățile complet redactate. Motivul invocat: „Excepția 7(E)”, care permite agențiilor să ascundă informații despre metodele de aplicare a legii dacă dezvăluirea ar putea ajuta criminalii sau inamicii să evite detectarea.

Judicial Watch și-a redus cererea doar la sumele redactate, renunțând la alte aspecte precum numele furnizorilor. Dar în decembrie 2025, Departamentul de Justiție al lui Trump — condus de procurorul general Pam Bondi și cu Kash Patel la conducerea FBI — a cerut judecătorului Boasberg să respingă cererea Judicial Watch printr-o Moțiune pentru Hotărâre Sumară. Biroul procurorului SUA Jeanine Pirro (da, ați citit bine) a argumentat că dezvăluirea plăților legate de investigații reale ar putea expune metode de investigație ultra-secrete.

Argumentația DOJ: publicarea sumelor ar putea arăta cât de mult FBI „se implică” cu Twitter față de alte platforme, ceea ce ar putea determina actorii răi (criminali, hackeri, spioni străini) să migreze către platforme cu mai puțină activitate FBI. De asemenea, ar putea dezvălui schimbări în prioritățile FBI de-a lungul timpului. Și mai e și „teoria mozaicului” — ideea că informații aparent inofensive (cum ar fi plata dintr-un trimestru) pot fi asamblate cu date publice (cum ar fi rapoartele de transparență ale Twitter) pentru a forma o imagine de ansamblu a strategiilor FBI.

La începutul acestei luni, Boasberg a fost de acord — hotărând că dezvăluirea plăților ar putea expune „tehnici și proceduri” FBI (cum monitorizează amenințările online) și ar ajuta actorii răi să descopere pe ce se concentrează FBI, permițându-le să se adapteze și să-și schimbe strategiile. În opinia sa, Boasberg a scris că excepția 7(E) este validă deoarece ar putea „risca eludarea legii”.

Cronologia ridică întrebări incomode: de ce o administrație care promitea transparență continuă să apere secretizarea unor plăți făcute pentru cenzurarea cetățenilor americani? Tom Fitton de la Judicial Watch a subliniat paradoxul: „FBI-ul lui Kash Patel și Departamentul de Justiție al lui Pam Bondi au spus unui tribunal federal că nu ar trebui să primim nici măcar totaluri trimestriale sumare ale plăților.” Mike Benz, analist de securitate cibernetică, a sugerat că decizia a fost probabil luată la niveluri inferioare și a solicitat intervenția personală a lui Kash Patel.

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: aceste plăți nu sunt doar despre „rambursări administrative”. Ele reprezintă prețul unei infrastructuri de cenzură coordonată, în care statul plătește corporațiile private să facă ceea ce Primul Amendament îi interzice să facă direct. Și dacă administrația Trump menține aceleași secrete ca administrația Biden, cine beneficiază cu adevărat?

Poate Elon Musk, actualul proprietar al platformei redenumite X, ar putea oferi lui Tom Fitton detaliile direct? Sau poate că și el are motive să păstreze tăcerea — în fond, cine știe ce alte înțelegeri continuă sub suprafață?

Documentele complete sunt disponibile public prin Scribd, dar cu redactări strategice care lasă mai multe întrebări decât răspunsuri. Într-o eră în care transparența este promisă dar rareori livrată, această hotărâre judecătorească devine un simbol: sistemul își protejează secretele, indiferent cine ocupă Biroul Oval.