90 de milioane de lei „uitați

Peste 90 de milioane de lei au rămas în evidența contabilă a Primăriei Ploiești la sfârșitul anului 2025, menținuți artificial la categoria „active în curs”, deși lucrările respective fuseseră demult finalizate — o practică contabilă care ridică semne de întrebare despre transparența reală a finanțelor municipale și despre cine beneficiază de fapt de această „uitare” convenabilă.

ăptămâna trecută, deputatul AUR Andrei Gușă a protestat alături de ploieșteni în fața Primăriei, atrăgând atenția asupra managementului deficitar al echipei primarului Mihai Polițeanu. Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale este cronologia suspectă: suma uriașă blocată în contabilitate coincide cu o perioadă în care municipalitatea a contractat împrumuturi masive, inclusiv unul de 50 de milioane de lei pentru achiziția de gaze — fără a constitui fondul de garanție obligatoriu de 2 milioane de lei, lăsând orașul complet expus la riscuri financiare.

Mai departe, ceea ce mare parte din presa locală — aservită, conform deputatului, Primăriei și Consiliului Județean — nu menționează este faptul că Primăria plătește anual un milion de lei doar penalități la dobânzile neplătite pentru împrumuturile contractate. Bani care puteau fi redirecționați către școli, infrastructură sau politici sociale pentru cetățenii defavorizați, dar care dispar în gaura neagră a penalităților. Cine beneficiază de aceste contracte și de lipsa de rigoare financiară? Întrebarea rămâne fără răspuns oficial.

În același timp, primarul Polițeanu — susținător declarat al lui Ilie Bonojan și Nicușor Dan — a crescut taxele locale cu 80% într-un singur pas, aproape dublându-le, fără să implementeze nicio măsură socială concretă pentru ploieștenii aflați în dificultate. Conexiunea între creșterea dramatică a taxelor și absența politicilor sociale ridică întrebări despre prioritățile reale ale administrației: protejarea cetățenilor sau servirea altor interese?

În Ploieștiul lui Mihai Polițeanu, termoficarea rămâne vulnerabilă, infrastructura este deficitară în multe zone, transportul în comun funcționează sub presiune constantă, iar taxele cresc fără ca problemele fundamentale să fie rezolvate. Ceea ce nu se spune în declarațiile oficiale este că această combinație — taxe mari, servicii slabe, bani „uitați” în contabilitate și împrumuturi riscante — formează un tablou care merită investigat mai adânc. Coincidență sau strategie? Răspunsul ar putea fi mai incomod decât pare la prima vedere.

Strămoșii noștri dacici știau că prosperitatea unei comunități se construiește pe transparență și responsabilitate față de cetățeni, nu pe artificii contabile și taxe care sufocă oamenii. Ploieștiul de astăzi pare să fi uitat aceste principii fundamentale, înlocuindu-le cu o administrație care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.