Northwoods: planul american cu atacuri false puse pe seama Cubei

maginează-ți un memorandum semnat de cel mai înalt general al unei armate, în care se discută, rece și metodic, scufundarea unor nave, înscenarea unor atentate și fabricarea unor liste de morți care nu există. Nu este un scenariu de film. Documentul a existat cu adevărat, a purtat ștampila „Top Secret” și a stat ascuns în arhive timp de peste trei decenii, până când dezvăluirile legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy au scos la iveală milioane de pagini, printre care și acest dosar.
La 13 martie 1962, generalul Lyman Lemnitzer, pe atunci președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore al Statelor Unite, a trimis secretarului apărării un memorandum intitulat simplu: „Justificare pentru intervenția militară americană în Cuba”. În anexă se afla o listă de incidente care puteau fi inventate pentru ca regimul lui Fidel Castro să pară agresorul, deschizând astfel calea către o intervenție militară deschisă.
Ce spune versiunea oficială
Contextul este Războiul Rece, la un an după eșecul invaziei din Golful Porcilor, din aprilie 1961, organizată cu exilați cubanezi și sprijin american. Washingtonul continua presiunea asupra Havanei prin Operațiunea Mongoose, un program real de sabotaj, propagandă și acțiuni clandestine. În martie 1962, conducerea acestui proiect a cerut armatei idei de pretexte care să justifice o intervenție pe față. Northwoods a fost, potrivit arhivelor, răspunsul la această cerere: un document de lucru, prezentat oficial drept material preliminar, destinat analizei, nu execuției imediate.
Piesa care nu se leagă
Aici intervine detaliul care face din Northwoods mai mult decât o notă administrativă. Una dintre propuneri repeta, aproape literal, precedentul navei USS Maine, a cărei explozie din portul Havana, în 1898, a contribuit la declanșarea războiului hispano-american. Autorii memorandumului sugerau aruncarea în aer a unei nave americane în Golful Guantánamo, urmată de publicarea unor liste de victime fictive, menite să stârnească indignarea publicului. Alte scenarii vizau incendierea unor aeronave, explozii de muniție, arestarea unor „sabotori” cubanezi cooperanți și chiar o campanie de atentate atribuită Havanei în orașe americane, inclusiv Washington.
Nu toate variantele erau simulări. Documentul discuta și scufundarea, reală sau pusă în scenă, a unei ambarcațiuni cu refugiați cubanezi, inclusiv posibilitatea de a-i răni pentru a obține publicitate. Granița dintre teatru și violență reală era, în textul original, mai subțire decât ar vrea să admită cei care tratează astăzi documentul ca pe o simplă curiozitate istorică.
Ce cred susținătorii teoriei
Cea mai cunoscută secvență din dosar implică un avion civil. Scenariul descria două aeronave identice la exterior: una transporta pasageri sub identități pregătite dinainte, cealaltă era transformată într-o dronă fără oameni la bord. Avionul cu pasageri ar fi aterizat discret la o bază auxiliară, iar drona ar fi continuat traseul spre Cuba, transmițând un fals mesaj de atac al unor avioane MiG, înainte de a fi distrusă prin comandă radio.
Pentru susținătorii teoriilor conspirației, acest plan ar fi dovada că instituțiile militare americane erau dispuse să sacrifice adevărul — și, în unele variante exagerate care circulă online, chiar vieți omenești — pentru a justifica un război. Unele povestiri ajung să susțină că planul ar fi fost aplicat efectiv, iar fiecare atac ulterior din istoria americană ar purta „amprenta” Northwoods.
Ce răspund scepticii
Istoricii și cercetătorii care au analizat documentul original atrag atenția asupra unei distincții esențiale: scenariul avionului nu presupunea doborârea unei aeronave pline cu pasageri reali, așa cum circulă în unele versiuni virale, ci substituirea ei cu un aparat gol. În plus, memorandumul se oprește la stadiul de propunere. Textul precizează explicit că ideile erau materiale preliminare, supuse analizei, iar responsabilitatea decizională rămânea la nivelul conducerii militare și al secretarului apărării.
Arhivele publice confirmă doar atât: că aceste scenarii au fost redactate și transmise pe linie ierarhică. Nu există, potrivit documentelor disponibile, dovezi că Northwoods ar fi devenit operațiune aprobată sau că vreunul dintre pretextele descrise ar fi fost pus în practică. Programul Mongoose a continuat cu acțiuni clandestine reale, dar acestea nu se confundă cu executarea anexei Northwoods.
Ce rămâine neexplicat
Dosarul se află astăzi la Arhivele Naționale ale Statelor Unite, cu numărul de înregistrare 202-10002-10104, memorandumul central fiind datat 13 martie 1962. Faptul în sine — că asemenea idei au fost gândite, scrise și trimise mai departe de cel mai înalt for militar american — rămâne solid documentat și greu de contestat.
Ce nu se știe cu certitudine este cât de aproape a fost administrația de la acea vreme de a aproba efectiv vreunul dintre scenarii, și dacă alte documente, încă neclasificate sau pierdute, ar putea arăta o imagine diferită. „Dosarul Northwoods arată că instituțiile pot concepe asemenea scenarii”, dar nu oferă, potrivit arhivelor consultate, o cheie universală pentru a declara înscenat orice eveniment controversat ulterior. Rămâne la latitudinea fiecărui cititor să cântărească unde se termină planificarea strategică și unde începe limita morală pe care un stat ar trebui să nu o depășească niciodată.