
Sondajul tulburător: ce cred studenții americani despre 9/11

n sfert de secol după atacurile din 11 septembrie 2001, o cifră dintr-un sondaj recent a stârnit controverse aprinse în Statele Unite: aproape unul din cinci studenți americani ar crede că țara lor „a meritat” atacul terorist care a ucis aproape 3.000 de oameni. Cum s-a ajuns aici?
Datele provin dintr-un sondaj realizat de Buckley Institute și citat de jurnalistul și profesorul de drept Jonathan Turley într-un articol publicat recent. Potrivit acestuia, concluziile sondajului depășesc cu mult subiectul 9/11 și deschid o discuție mai amplă despre modul în care gândesc tinerii americani educați în universități.
Ce arată cifrele
Potrivit sondajului citat de Turley, 42% dintre studenții chestionați ar prefera să trăiască într-un sistem socialist, față de doar 28% care susțin capitalismul. Aproape jumătate dintre respondenți, 47%, ar fi de acord cu afirmația că țări socialiste precum Cuba sau fosta Uniune Sovietică „oferă un model economic mai bun decât cel al Statelor Unite”, deși sondajul recunoaște că aceste state „nu au fost perfecte”.
Tot din acest sondaj reiese că 38% dintre studenți ar privi Palestina ca aliat preferabil, față de 25% care ar alege Israelul.
Explicația propusă de autor
Turley atribuie aceste rezultate unui fenomen pe care îl numește „ecou ideologic” în mediul universitar american, unde, spune el, profesorii conservatori sau libertarieni ar fi fost treptat marginalizați din corpurile didactice. „Acești studenți au fost educați într-o cameră de ecou ideologică a învățământului superior”, scrie Turley, susținând că generația actuală nu are memorie directă asupra prăbușirii sistemelor socialiste din secolul trecut.
Autorul amintește și un episod istoric similar: în 1981, când socialistul François Mitterrand a ajuns la putere în Franța promițând o „ruptură cu capitalismul”, politicile sale ar fi afectat economia țării, deși liderul francez a continuat să promită beneficii sociale generoase cetățenilor.
Context și comparații
Turley notează că, deși cifrele din rândul studenților sunt îngrijorătoare pentru el, ele rămân sub nivelul de simpatie pentru socialism înregistrat în rândul alegătorilor democrați în ansamblu — 65%, potrivit sondajelor citate. De asemenea, menționează că un procent și mai mare de tineri britanici ar prefera socialismul, iar 72% dintre aceștia ar susține naționalizarea industriilor.
Ce propune autorul
Soluția propusă de Turley nu ține de interzicerea vreunei idei, ci de presiune instituțională: el susține că legiuitorii și donatorii privați ar trebui să condiționeze finanțarea universităților de dovezi privind diversitatea ideologică a corpului profesoral. „Chemarea este ca donatorii și legiuitorii să rețină finanțarea până când văd reforme reale, inclusiv o diversitate mai mare în rândul profesorilor”, argumentează el, precizând că nu este vorba despre impunerea unor criterii politice la angajare, ci despre evaluarea rezultatelor.
Ce rămâne neclar
Sondajul citat de Turley reflectă opiniile unui eșantion de studenți universitari americani, nu ale populației în ansamblu, iar metodologia completă nu este detaliată în articolul analizat. Rămâne deschisă întrebarea cât de reprezentative sunt aceste cifre pentru generația tânără în ansamblu și în ce măsură explicația propusă de autor — influența corpului profesoral — este singura cauză posibilă a acestor atitudini. Cititorul este cel care trebuie să decidă cât de solidă este legătura dintre educație și convingerile politice ale tinerilor.