Nu putem bea date: ce ascund centrele uriașe de calcul IA
adevăruri ascunse

Nu putem bea date: ce ascund centrele uriașe de calcul IA

I
⏱ 4 min de citit

maginează-ți un oraș întreg de mărimea Craiovei, cu tot consumul lui de electricitate pentru case, fabrici și străzi, înghițit de o singură clădire plină de servere. Nu e un exercițiu de imaginație, ci o descriere reală a ceea ce companiile de inteligență artificială numesc, fără ironie, „progres”. Iar în Scoția, mii de oameni au ieșit recent pe străzile din Edinburgh ca să spună că nu mai acceptă tăcuți această versiune a viitorului.

Protestul de la Edinburgh a avut loc ca reacție la planurile pentru peste 20 de centre de date de inteligență artificială la scară hiperscalară pe teritoriul Scoției, potrivit publicației Herald Scotland. Organizatorii, printre care coaliția Stop Climate Chaos Scotland și Action to Protect Rural Scotland, au cerut guvernului scoțian o „conversație națională” și o consultare publică reală înainte ca aceste proiecte să fie aprobate.

Ce spune versiunea oficială

Oficial, aceste centre de date sunt prezentate drept infrastructura necesară pentru ca economia digitală să funcționeze: stocare, procesare, inteligență artificială pentru servicii publice și private. Guvernul scoțian a anunțat în septembrie o pauză a deciziilor de planificare, valabilă până la Crăciun, promițând îndrumări noi privind impactul asupra mediului, consumul de apă și energie și o definiție clară a unui centru de date „verde”.

Manifestanții nu par convinși că o pauză de câteva luni rezolvă fondul problemei. „Comunitățile din Scoția sunt alarmate de goana frenetică de a construi aceste fabrici de calcul supradimensionate și de necesarul lor enorm de energie”, a declarat Fraser Sutherland, managerul coaliției Stop Climate Chaos Scotland.

Piesa care nu se leagă

Cifrele spun multe despre dimensiunea fenomenului: conform datelor din septembrie ale Operatorului Sistemului Energetic Național, există 28 de propuneri de centre de date în Scoția, însumând 8,9 gigawați de energie în așteptarea unei conexiuni la rețea — mai mult decât dublul cererii de vârf de energie electrică din timpul iernii scoțiene. Întrebarea pe care o pun activiștii este simplă: de unde vine toată această energie, și cine va plăti facturile?

La asta se adaugă o resursă rar menționată în discuțiile despre inteligența artificială: apa. Centrele de date hiperscalare au nevoie de cantități uriașe de apă pentru răcire, iar companiile de apă din Marea Britanie au avertizat încă din vară că strategiile guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului ignoră complet această problemă.

Ce cred susținătorii protestului

Pentru organizatori, miza nu e doar ecologică, ci și democratică. „Astăzi transmitem un mesaj clar guvernului scoțian. Trebuie să înceteze să ignore apelurile societății civile de a se implica în discuțiile despre viitorul centrelor de date”, a spus Kat Jones, directoarea Action to Protect Rural Scotland.

La marș au participat peste 80 de organizații, de la sindicate la artiști și grupuri locale precum Say No To Larbert Data Centre sau Save the Lammermuirs, purtând pancarte cu mesaje directe: „Oamenii înaintea centrelor de date” sau, poate cel mai simplu dintre toate, „Nu putem bea date”.

Ce rămâne neexplicat

Protestul din Edinburgh a coincis cu Ziua Globală de Acțiune legată de discuțiile ONU privind clima de la COP31, din Antalya — un semn, spun organizatorii, că centrele de date au devenit noul front al mișcării climatice. Dar întrebările ridicate de manifestanți rămân fără răspuns oficial complet: vor crește facturile la energie din cauza acestor proiecte? Pot apărea pene de curent? Ce efect vor avea asupra apei și aerului din zonele unde se construiesc?

Fenomenul nu e izolat. Și România a fost de acord să deschidă un centru de date de inteligență artificială în Transilunia, numit Quantum AI, al cărui consum energetic estimat ar echivala cu tot consumul electric al unui oraș de dimensiunea Craiovei — peste 234.000 de locuitori, sau peste 356.000 cu zona metropolitană. Potrivit PressOne, un astfel de centru „nu are voie să rămână niciodată fără curent sau fără apă rece”, pentru că o oprire de câteva minute poate însemna pierderi de date, bani și, în anumite situații legate de infrastructură medicală sau militară, chiar vieți.

Rămâne de văzut dacă guvernele, fie la Edinburgh, fie în altă parte, vor găsi un echilibru între promisiunile inteligenței artificiale și resursele reale, limitate, de care au nevoie oamenii din jurul acestor centre. Până atunci, întrebarea manifestanților scoțieni plutește, fără răspuns: cine va bea apa, și cine va plăti curentul, pentru un viitor construit din date?

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network