Procesul privind finanțarea lui Nicușor Dan: ce se ascunde?

n fost înalt funcționar public, cunoscut pentru activitatea sa de monitorizare a transparenței instituțiilor statului, a deschis un proces la Tribunalul București privind finanțatorii campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan — iar faptul că a părăsit sala înainte de finalul ședinței de judecată ridică, inevitabil, întrebarea ce anume s-a întâmplat acolo și de ce nu s-a așteptat finalul.

Potrivit declarației publice a lui Valerian Stan, acesta a ieșit mai devreme de la procesul pe care chiar el l-a inițiat la Tribunalul București, proces care vizează identificarea și verificarea finanțatorilor campaniei electorale a actualului șef de stat. Stan a însoțit acest anunț cu o întrebare retorică devenită titlu de dezbatere publică: „Ce stat mai e România? Și cine anume îl conduce azi?”

Informațiile disponibile public rămân, deocamdată, limitate la această declarație. Nu se cunosc, din sursa citată, motivele exacte pentru care Stan a părăsit sala de judecată mai devreme, și nici stadiul procedural la care se află dosarul. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale instanței este, de altfel, un tipar frecvent în România ultimilor ani: procese cu miză politică evidentă, dar cu o circulație publică a informației extrem de limitată, lăsată aproape exclusiv în seama celor care le-au inițiat.

Context mai larg: transparența finanțării politice, o temă sensibilă

Subiectul finanțării campaniilor electorale nu e unul oarecare în România post-2024. După anularea alegerilor prezidențiale din 2024 — decizie a Curții Constituționale motivată de dovezi privind interferențe externe, finanțare nedeclarată și amplificare algoritmică coordonată în cazul lui Călin Georgescu — orice întrebare legată de cine a finanțat o campanie electorală capătă automat o greutate suplimentară. Cine beneficiază de o anchetă care rămâne, cel puțin public, la stadiul de declarație și nu de verdict? Este o întrebare legitimă, mai ales într-un climat în care încrederea în instituțiile statului este, potrivit sondajelor recente, la un nivel scăzut, iar suspiciunea față de „cine conduce de fapt” țara circulă liber atât în presa mainstream, cât și în cea alternativă.

Nicușor Dan a fost ales președinte în mai 2025, în alegerile refăcute după scrutinul anulat din 2024. Chiar dacă procesul deschis de Valerian Stan nu a produs, până acum, dovezi publice concrete în privința presupuselor nereguli de finanțare, simplul fapt că un astfel de demers juridic există — și că inițiatorul lui alege să-l facă public prin declarații tăioase — arată că dosarul „cine a plătit campania” nu e, pentru unii observatori, un subiect închis.

Rămâne de văzut dacă procesul va continua, ce documente vor fi aduse ca probă și dacă instanța va oferi, la un moment dat, un răspuns public mai detaliat decât comunicatele seci de până acum. Până atunci, întrebarea lui Valerian Stan — „ce stat mai e România și cine anume îl conduce azi?” — rămâne deschisă, exact așa cum a lăsat-o el, plecând mai devreme din sala de judecată.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)