Saxonia-Anhalt: cifrele din spatele valului naționalist german

proape 44% din voturi și o prezență record de 78% – ceea ce se prezintă drept „victorie regională” pentru AfD în Saxonia-Anhalt ascunde de fapt un semnal pe care Bruxelles-ul și Berlinul oficial preferă să-l minimalizeze: nemulțumirea din estul Germaniei a atins un prag de la care efectele se propagă dincolo de granițele unui singur land.

Potrivit rezultatelor oficiale preliminare, Alternativa pentru Germania a obținut duminică 43,8% din voturi și 39 din cele 83 de mandate ale parlamentului regional, într-un scrutin marcat de cea mai mare participare din acest land de la reunificarea din 1990. Cifra nu e deloc întâmplătoare – o prezență de 78% arată o mobilizare de proporții aproape referendare, nu una tipică unor alegeri regionale de rutină. Formațiunea nu deține însă majoritatea absolută necesară pentru a guverna singură. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz s-a clasat la mare distanță, cu doar 17,2% și 15 mandate – o prăbușire care ridică întrebări despre cât de solidă mai este de fapt baza de sprijin a coaliției de la Berlin.

Cine beneficiază de fapt de acest scenariu?

Jurnalistul Marius Ghilezan a analizat, alături de moderatorul Cozmin Gușă, în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, o variantă de coaliție care merită atenție: dacă AfD ar face alianță cu partidul lui Sahra Wagenknecht – formațiune etichetată drept pro-rusă -, rezultatul ar fi, potrivit analizei, o combinație naționalist-socialistă într-un land considerat deja conservator și „nostalgic” după vremurile trecute. Coincidență sau nu, tocmai landurile din fosta Germanie de Est, unde diferențele salariale față de vest rămân un subiect sensibil de peste trei decenii, sunt cele care alimentează acum cel mai vizibil val suveranist din Europa de vest.

Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în rapoartele oficiale este dimensiunea de proiecție internațională a acestui rezultat. Nu vorbim doar despre o realitate locală – victoria din Saxonia-Anhalt oferă, potrivit analizei difuzate în emisiune, forță și încredere mișcărilor suveraniste și naționaliste din întreaga Europă, exact în perioada în care astfel de partide se pregătesc pentru bătălii electorale în mai multe state membre UE. Cronologia ridică întrebări: valul de nemulțumire estică germană vine chiar în momentul în care presa descrisă drept „propagandistică” amplifică, poate chiar exagerat, paralele istorice – unele merg până la comparații cu ascensiunea lui Hitler la putere -, un tip de retorică ce, potrivit lui Ghilezan, nu face decât să alimenteze suplimentar exact fenomenul pe care pretinde că îl combate.

Ce urmează în celelalte landuri estice

Spiritul de „răzbunare” pe partidele tradiționale, spun analiștii, are toate șansele să continue în landurile care includ Berlinul și Mecklenburgul. Explicația invocată nu ține de teorii obscure, ci de un motiv economic simplu și repetat de ani buni: diferențele salariale persistente dintre fostul vest și fostul est german continuă să alimenteze o percepție de cetățeni de rang secund – un context extins care se conectează, la rândul lui, cu tabloul mai larg al fracturilor est-vest vizibile și în alte state din fostul bloc comunist, inclusiv în discursul politic românesc.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, este difuzată de luni până miercuri, de la ora 13:00, pe Radio Gold FM, iar înregistrările integrale pot fi urmărite pe pagina de Facebook a postului și pe platforma goldtv.ro.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)