Program de guvernare fără politică externă: ce ascunde asta?
n senator cu peste trei decenii de experiență parlamentară afirmă că nu își amintește un precedent: un program de guvernare depus în Parlament fără un capitol dedicat politicii externe. Dincolo de critica punctuală, absența ridică o întrebare mai largă — într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală prelungită, cu un premier interimar și fără un cabinet nou învestit, cine mai gândește, de fapt, strategia externă a țării?
Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat, a publicat pe Facebook o analiză critică a capitolului „Ministerul Afacerilor Externe” din programul de guvernare propus Parlamentului de coaliția USR-PNL-UDMR. Corlățean folosește un cuvânt tăios pentru a descrie situația: „varză”.
Potrivit senatorului, nici măcar nu a fost nevoie să structureze o critică amănunțită, pentru simplul motiv că nu a avut ce structura. „Nu le-am structurat, că nu am avut de ce”, scrie Corlățean, explicând mai departe constatarea centrală: nu mai există, în forma propusă, un „Capitol de [politică externă]” de sine stătător, așa cum a existat, susține el, în toate programele de guvernare din ultimii peste 30 de ani.
De ce contează asta acum
Declarația vine într-un context în care România se află, la finalul lunii septembrie 2026, într-o zonă gri instituțională: guvernul condus interimar de Ilie Bolojan funcționează cu atribuții limitate după demiterea prin moțiune de cenzură din 5 mai, iar tentativele ulterioare de desemnare a unui premier nou — Eugen Tomac, apoi Adrian Veștea — nu au dus la un cabinet învestit. Coincidență sau nu, tocmai în această perioadă de vid decizional dispare din discuție și capitolul dedicat politicii externe, exact atunci când presiunile internaționale — de la termenul critic al PNRR din 31 august, deja depășit fără rezolvare deplină, până la tensiunile regionale legate de războiul Iran-SUA-Israel — cer o poziție românească clară și coerentă.
Cine beneficiază de o guvernare fără un capitol explicit de politică externă? Întrebarea rămâne deschisă, dar cronologia ridică semne de întrebare: într-un moment în care miniștrii de externe interimari gestionează dosare sensibile fără un mandat politic clar consolidat, absența unui capitol dedicat nu pare un detaliu tehnic, ci un simptom al unei crize mai profunde de guvernanță.
Ceea ce nu se menționează explicit în programul depus în Parlament este, potrivit lui Corlățean, tocmai lipsa unei viziuni structurate — un gol pe care senatorul îl consideră fără precedent în ultimele trei decenii de guvernare românească post-decembristă.
Sursă: Flux24.ro