NYT dat în judecată pentru presa pro-Hamas: cine tace și de ce?

n procuror general de stat american acuză oficial cel mai influent ziar din lume că a mințit sistematic despre Israel timp de opt luni — și cere socoteală în instanță, nu doar o rectificare pe pagina a treia. Ceea ce oficial este prezentat drept o simplă acțiune legală „a acționarilor” ascunde de fapt o miză mult mai mare: cine controlează narativul global despre conflictul din Orientul Mijlociu și ce se întâmplă când acel control este pus sub semnul întrebării printr-un proces public.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, a depus miercuri, în numele unui grup de acționari ai New York Times Company, o plângere împotriva publicației, acuzând-o că nu a spus adevărul în relatările despre Israel. Potrivit lui Uthmeier, dovada acestei părtiniri sistematice ar fi chiar recunoașterea publică a ziarului: „72 de erori recente pe care compania le-a admis în propria coloană de corecturi, într-o singură arie de acoperire, în doar opt luni, toate de tip relatare pro-Hamas, care au trebuit retrase ca fiind incorecte.”

Ce nu se spune în comunicatele oficiale

Detaliul care ridică întrebări este chiar volumul: 72 de corecturi într-un singur domeniu de acoperire, într-un interval de opt luni, nu este un fenomen marginal — este un model repetitiv. Coincidență sau nu, procesul vine exact în perioada în care presiunea publică asupra marilor instituții media occidentale privind acoperirea conflictului israelo-palestinian este la un nivel record, alimentată de rețelele sociale și de fracturarea încrederii în presa tradițională.

Cine beneficiază de un asemenea proces? Pe de o parte, un procuror de stat republican care își construiește un profil public de luptător împotriva „presei mainstream”. Pe de altă parte, o dezbatere mai veche și mai adâncă — despre cine decide ce versiune a evenimentelor ajunge la milioane de cititori, și ce se întâmplă atunci când chiar instituția care se auto-corectează devine ținta unui rechizitoriu legal pentru propriile greșeli asumate.

Cronologia ridică semne de întrebare

Faptul că New York Times a recunoscut public erorile — prin propria coloană de corecturi — este folosit acum ca probă principală într-un procesa la care compania nu se poate apăra spunând simplu „nu am greșit”. Această strategie juridică, de a transforma transparența unei instituții în armă împotriva ei, nu este întâmplătoare și merită urmărită în instanțele următoare, mai ales în contextul geopolitic tensionat generat de conflictul continuu din regiune.

Nu se cunosc încă detalii despre cum va reacționa conducerea New York Times Company la acuzații, nici care va fi calendarul procesului. Ce este cert, pentru moment, este că admiterea publică a celor 72 de corecturi a devenit, ironic, principalul instrument al acuzării — un detaliu pe care rapoartele oficiale îl trec adesea cu vedere.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)