Bill Holter, Mr. Gold: dobânzile mari vor detona sistemul

eea ce băncile centrale prezintă drept o simplă „ajustare monetară” ar putea fi, de fapt, ultimul act înainte de prăbușirea unui sistem de datorii construit timp de decenii — cel puțin asta susține Bill Holter, poreclit „Mr. Gold”, analist financiar și specialist în metale prețioase, într-un interviu acordat lui Greg Hunter pe platforma USAWatchdog.com.

Holter avertizează de ani buni asupra a ceea ce numește „the everything bubble” — bula tuturor bulelor. Argumentul lui nu e nou, dar cronologia pe care o construiește ridică întrebări: de fiecare dată când randamentele obligațiunilor au explodat brusc — anii 1920, începutul anilor 1970, crash-ul din 1987 (când dobânzile au urcat de la 7% la peste 10%), criza datoriilor din piețele emergente de la începutul anilor 1990, colapsul Long Term Capital din 1998, bula Dot Com din 2000, Marea Criză Financiară din 2007-2008 — a urmat o spargere de bulă. Coincidență sau tipar recurent? Holter pariază pe a doua variantă.

„Singurii bani reali”

„Aceasta este bula tuturor. Totul este într-o bulă. Singurele lucruri care nu sunt într-o bulă sunt aurul și argintul, pentru că ele sunt bani reali,” spune Holter. El interpretează creșterea prețului aurului și argintului nu ca pe o simplă mișcare speculativă, ci ca pe un semnal de alarmă privind riscul de colaps al întregii structuri de datorii globale.

Ce nu se discută suficient de des în presa financiară mainstream este mișcarea tăcută, dar constantă, a mai multor state către de-dolarizare. Holter subliniază că tot mai multe țări încearcă să iasă din sistemul dolarului — monedă de rezervă mondială emisă, spune el, de „o entitate insolvabilă și falimentară”. Cine beneficiază de menținerea acestui sistem cât mai mult timp posibil, chiar dacă fisurile devin tot mai vizibile? Întrebarea rămâne deschisă.

Resetul nu e un buton, ci un proces

Unul dintre punctele cele mai tulburătoare ale interviului este afirmația lui Holter despre așa-numitul „mare reset” — un concept vehiculat de ani de zile în cercurile alternative, pe care el îl consideră real și, mai important, imposibil de oprit. Nu ar fi vorba despre un eveniment declanșat brusc, ci despre un proces care se desfășoară treptat până la un punct critic: „acel foarte, foarte final va fi un weekend în care te culci vineri și lucrurile par normale, iar luni dimineață întreaga lume se va fi schimbat.”

Holter face o distincție importantă: creșterea dobânzilor s-a mai întâmplat de sute de ori în istorie și nu reprezintă, în sine, resetul. Resetul survine atunci când dobânzile în creștere lovesc datoria existentă din sistem, iar aceasta cedează și se prăbușește — amplificată, spune el, de piața derivatelor, ceea ce ar transforma resetul într-o ștergere masivă a averii populației.

„The Great Taking” — legile din 2014

Aici articolul original aduce o informație pe care puțini o menționează în context: Holter susține că legislația care permite băncilor, brokerilor și companiilor de asigurări să preia activele clienților pentru a „salva” corporațiile a fost pusă în aplicare încă din 2014 — cu ani înainte ca termenul „Great Reset” să devină cunoscut publicului larg. Este o cronologie care, cel puțin, merită pusă sub lupă: de ce ar fi fost nevoie de astfel de prevederi legale cu opt-nouă ani înainte de criza pe care Holter o anticipează acum? „Ce se întâmplă cu populația? Populația rămâne fără nimic. Dacă nu te protejezi, vei fi luat de valul Marelui Reset,” avertizează el.

Holter leagă acest scenariu de o presiune mai largă către digitalizarea completă a sistemului financiar, pe care o atribuie unor structuri de putere care ar urmări, spune el, control total asupra populației — un subiect asupra căruia rapoartele oficiale ale instituțiilor financiare rămân, previzibil, tăcute.

Aur și argint: nu profit, ci supraviețuire financiară

Pentru Holter, cumpărarea de metale prețioase nu este o strategie de îmbogățire, ci una de apărare a puterii de cumpărare. „Dacă pierzi 50%, trebuie să câștigi 100% ca să revii la punctul de echilibru. Nu va fi o perioadă în care pierzi 50% și apoi lucrurile încep din nou să crească,” spune el, adăugând că, atunci când datoria globală cedează, întregul sistem financiar se va prăbuși odată cu ea — iar oricine are intermediari („counterparties”) între el și capitalul propriu riscă să piardă acel capital.

Recomandarea lui e simplă: investește în aur și argint doar suma pe care nu vrei să o pierzi niciodată, pentru că, spune el, acestea sunt singurii „bani” de pe planetă care nu pot da faliment într-o lume care intră în faliment. Cine a adoptat această perspectivă încă din 2000, notează Holter, a depășit performanța indicilor S&P sau Dow Jones — fără riscul de default asociat activelor financiare tradiționale.

Interviul complet, de 44 de minute, dintre Greg Hunter și Bill Holter conține detalii suplimentare despre modul în care Holter vede desfășurarea acestui scenariu — o perspectivă care, indiferent dacă e privită ca avertisment legitim sau ca teorie exagerată, ridică întrebări incomode despre cine controlează cu adevărat arhitectura financiară globală și ce se întâmplă atunci când aceasta cedează.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)