Legea protecției companiilor strategice, blocată: cui a folosit votul?

ficial, respingerea proiectului de lege privind guvernanța corporativă și protejarea infrastructurii critice a fost prezentată ca un simplu vot de procedură parlamentară. Ceea ce nu se spune este că această decizie lasă, în continuare, activele strategice ale României expuse unor tranzacții pe care cetățenii nu le pot controla și nici măcar verifica în timp real.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a atras atenția asupra faptului că majoritatea parlamentară a votat pentru blocarea acestui proiect de lege, inițiat chiar de partidul său, care viza protejarea companiilor strategice și a infrastructurii critice naționale. Peiu a acuzat coaliția de guvernare că a preferat, în schimb, să continue vânzarea activelor statului, în timp ce banii publici ar fi fost cheltuiți, în cuvintele sale, „pe panseluțe și borduri” — o formulare care sugerează risipă bugetară pe investiții cosmetice, în locul unor politici de apărare economică pe termen lung.

Cine beneficiază de blocarea legii?

Întrebarea pe care declarația lui Peiu o lasă deschisă este simplă: dacă legea ar fi protejat interesul național prin păstrarea controlului asupra infrastructurii critice, cine avea de câștigat din respingerea ei? Coincidență sau nu, astfel de proiecte legislative apar frecvent în discuție tocmai în perioadele în care presiunea financiară asupra statului este maximă, iar activele publice devin ținte atractive pentru capital privat, intern sau extern.

Context extins: România se confruntă, în acest moment, cu una dintre cele mai severe crize economice și politice din ultimii ani — guvernare interimară, termene critice pentru fondurile europene din PNRR și un deficit bugetar aproape de vârful UE. Într-un asemenea climat, deciziile privind proprietatea asupra infrastructurii strategice (energie, transport, resurse) capătă o miză geopolitică mult mai mare decât pare la prima vedere, mai ales când vorbim despre companii care ar putea intra în sfera de interes a unor actori externi.

Cronologia ridică semne de întrebare

Faptul că un proiect legislativ menit să apere companiile strategice este respins tocmai într-o perioadă de instabilitate guvernamentală și presiune fiscală nu poate fi trecut cu vederea fără o analiză atentă. Nu avem, deocamdată, dovezi ale unei legături directe între votul coaliției și eventuale tranzacții viitoare privind activele statului, însă declarațiile lui Peiu deschid o discuție pe care presa mainstream tinde să o trateze superficial, ca pe un simplu schimb de replici între partide.

Rămâne de văzut dacă acest subiect va fi readus în dezbaterea publică, sau dacă, așa cum se întâmplă frecvent, va fi îngropat sub valul de știri legate de criza guvernamentală mai amplă.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)