Judecătorul român la CJUE: numirea din umbra unui guvern interimar

n plină criză guvernamentală, cu un executiv care funcționează din mai 2026 doar în regim interimar, la Palatul Victoria s-a decis totuși schimbarea procedurii prin care România își desemnează reprezentantul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene — o instituție al cărei mandat durează șase ani și ale cărei decizii, spune fostul europarlamentar și diplomat Adrian Severin într-un text de opinie publicat de Solid News, „au creat mari tulburări în ordinea constituțională românească”. Cine beneficiază de o decizie cu efecte pe termen lung, luată tocmai acum, când legitimitatea guvernului e contestată?

Ce spune, de fapt, autorul

Textul lui Severin este un editorial, nu o relatare factuală — și merită citit ca atare. Autorul susține că CJUE ar fi, prin jurisprudența sa constantă, un instrument al „hegemonilor” europeni pentru a contesta supremația constituțiilor naționale, inclusiv a celei românești, în raport cu dreptul UE. Potrivit lui, Curtea ar fi împins statele membre să ignore deciziile propriilor curți constituționale și să limiteze drepturile cetățenilor atunci când acestea „ar fi stânjenit interese europene” nedefinite legal. Sunt afirmații și interpretări ale autorului, nu constatări judiciare sau instituționale confirmate independent.

Cronologia care ridică întrebări

Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi, și funcționează de atunci în regim interimar — cu atribuții constituționale limitate la administrarea curentă a treburilor statului. Ilie Bolojan rămâne premier interimar, iar la începutul lunii septembrie România încă nu are un guvern nou învestit. Tocmai acest executiv cu puteri restrânse a decis, potrivit sursei, modificarea procedurii de selecție și desemnare a viitorului judecător român la CJUE — procedură stabilită anterior prin Hotărâre de Guvern și rămasă neschimbată până acum.

Coincidență sau nu, schimbarea vine chiar înainte de expirarea mandatului actualului judecător român, într-un moment în care noua nominalizare ar trebui făcută până la finele lunii noiembrie 2026. Autorul subliniază că modificarea ar fi fost adoptată doar cu consultarea Ministerului de Externe, condus de Oana Toiu, fără a se fi cerut opinia CSM, CCR, ÎCCJ sau UNBR — instituții direct afectate de jurisprudența CJUE. De asemenea, potrivit chiar declarațiilor ministrului demisionar al Justiției, citate în text, noua procedură ar respecta practica europeană doar „în linii generale”.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale

Ceea ce articolul lui Severin pune în lumină, dincolo de acuzații, este o întrebare instituțională legitimă: poate un guvern demis prin moțiune de cenzură, cu competențe constituționale limitate la gestiunea curentă, să adopte o procedură nouă ale cărei efecte se întind pe minimum șase ani? Autorul consideră că răspunsul e nu, și susține că o eventuală nominalizare făcută în aceste condiții ar fi „lovită de nulitate absolută”, urmând să poată fi revocată de un viitor guvern legitim.

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: România se află sub presiunea termenului critic de 31 august 2026 pentru jaloanele PNRR rămase neîndeplinite, iar absența unui guvern cu putere deplină afectează deja mai multe dosare sensibile față de Bruxelles. Într-un asemenea moment, orice decizie cu miză europeană — inclusiv desemnarea unui judecător la cea mai înaltă instanță a UE — capătă o greutate politică suplimentară, dincolo de aspectele strict juridice.

Acuzații grave, fără verdict

Autorul merge mai departe și califică actualul executiv drept un „grup” ale cărui acțiuni ar trebui, în opinia sa, tratate „pe terenul dreptului penal” — o afirmație care rămâne, la acest stadiu, o opinie personală exprimată într-un editorial, nesusținută de vreo anchetă sau decizie judiciară cunoscută public. Severin cere, în același text, ca Regia Autonomă a Monitorului Oficial, aflată sub autoritatea Camerei Deputaților, să nu publice hotărârea de guvern în discuție, pe motiv de presupusă neconstituționalitate.

Rămâne de văzut dacă instituțiile abilitate — CCR în primul rând — vor fi sesizate oficial pe acest subiect. Până atunci, cronologia rămâne suficient de tulbure încât să merite urmărită: un guvern interimar, o procedură schimbată discret, un termen apropiat și o miză europeană pe termen lung.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)