Cuba în vizor: SUA verifică trupe, cronologia întreabă de ce acum

n memoriu intern al Armatei SUA care întreabă unități subordonate despre disponibilitatea trupelor pentru o eventuală operațiune sub comanda Southern Command, în doar 90-120 de zile, apare exact în săptămâna în care Donald Trump anunță la ONU că regimul comunist de la Havana „va cădea” — iar asta, spun sceptici, nu pare o simplă coincidență de calendar.

Președintele american a declarat marți, în discursul de la Adunarea Generală a ONU, că administrația sa „caută o schimbare fundamentală a situației din Cuba, unde regimul comunist este sub o presiune uriașă, cea mai mare din istoria sa. Este un stat eșuat; eșuează ca niciodată, și va cădea”, a spus Trump, adăugând că „libertatea va veni în Cuba”.

Chiar în acest context, publicația americană CBS News a analizat un document intern al Armatei prin care se solicită comandamentelor subordonate să evalueze disponibilitatea a șase tipuri de unități militare — printre care un batalion de sprijin logistic de luptă, un batalion de geniu, un comandament de sprijin logistic expediționar, o brigadă medicală, un detașament de resuscitare și chirurgie de urgență și o brigadă de poliție militară — toate potențial necesare „în 90-120 de zile”. Termenul-limită pentru răspunsurile comandamentelor a fost fixat la 25 septembrie.

Important de precizat: documentul nu menționează explicit Cuba, nu indică numărul exact de trupe și nu conține, cel puțin conform celor văzute de CBS, vreo dovadă că unitățile ar fi primit deja ordine de desfășurare efectivă. Practic, ceea ce avem este o evaluare de capacitate — dar cronologia ridică întrebări: de ce exact acum, de ce aceste tipuri de unități (logistică, medicină, poliție militară — profilul tipic al unei operațiuni de stabilizare, nu neapărat de invazie clasică), și de ce coincide cu declarațiile publice cele mai dure ale lui Trump despre Cuba de la revenirea sa la putere?

Nu este prima informație de acest gen care iese la iveală în ultimele luni. În iulie, tot CBS raporta că planificatorii militari analizaseră un scenariu de asalt aerian cu mii de soldați din Divizia 101 Aeropurtată. În august, Politico a scris că serviciile de informații americane ar fi „trimis spioni și agenți” în Cuba, iar CIA și-ar fi intensificat prezența pe insulă — aflată la doar 90 de mile sud de Florida. Cine beneficiază de o eventuală schimbare de regim la Havana? Oficial, narativul e despre „eliberarea” unui popor sub un regim eșuat economic; ce nu se spune la fel de răspicat este poziția strategică a Cubei, la doar câteva zeci de kilometri de coasta americană, într-un moment în care Washingtonul mizează dur pe presiune economică (blocada petrolieră impusă anul acesta a adâncit și mai mult prăbușirea economiei cubaneze).

Ce e sigur, deocamdată, este că memoriul citat de CBS rămâne o evaluare de capacitate, nu o ordine de mobilizare — dar în contextul geopolitic actual, cu Washingtonul angajat simultan pe mai multe fronturi de presiune (economică, diplomatică, de informații), fiecare astfel de document capătă o greutate care depășește simpla birocrație militară.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)