Cazul din Melbourne: 4 ani de tăcere înainte de arestare

utoritățile australiene au avut, potrivit propriilor declarații, indicii clare despre activitatea unui presupus propagandist ISIS încă din noiembrie 2020 — dar l-au lăsat să plece liniștit spre Egipt și au așteptat aproape patru ani până la o nouă percheziție. Cronologia acestui caz ridică o întrebare simplă: de ce a durat atât de mult?

Bărbatul, un pensionar de 65 de ani, cetățean australian născut în Somalia, a fost arestat pe 23 septembrie la o locuință din Carlton, în nordul interior al Melbourne-ului, de agenți antiteroriști ai Poliției Federale Australiene (AFP). Este acuzat că a trimis aproximativ 10.000 de documente, mesaje, imagini, fișiere video și audio care conțineau execuții și torturi — material catalogat oficial drept „conținut oribil”.

Un propagandist de top, spun autoritățile

Potrivit comisarului adjunct al AFP, Paula Hudson, volumul materialului extremist distribuit de bărbat l-ar fi plasat printre principalii propagandiști de pe platforma de mesagerie criptată pe care o folosea. „Materialul distribuit de acest om glorifica acte de violență extremă și promova o organizație teroristă, răspândind o ideologie plină de ură menită să radicalizeze alte persoane”, a declarat Hudson.

Bărbatul ar fi jurat credință față de ISIS, deși — și acesta e un detaliu care nu apare foarte vizibil în comunicatele oficiale — nu a călătorit niciodată pe teritoriile controlate de organizație în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Acțiunea sa, spun anchetatorii, s-a desfășurat integral de pe teritoriu australian, prin intermediul platformelor digitale.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Ancheta a pornit, de fapt, cu mult înainte de arestare. Totul a început cu o sesizare a Australian Border Force, care l-a interceptat pe bărbat la Aeroportul din Melbourne în noiembrie 2020, în timp ce acesta pleca spre Egipt, și i-a percheziționat bagajele. Verificarea telefonului mobil ar fi scos la iveală conținut suspect.

Aici apare prima coincidență demnă de atenție: agenții au confiscat telefonul, dar l-au lăsat pe bărbat să își continue călătoria spre Egipt, unde a stat șase luni. Motivul invocat de anchetatori — motive umanitare, permise în contextul restricțiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19 aflate atunci în vigoare. Nu există dovezi că omul ar fi vizitat vreo zonă declarată interzisă în acea perioadă.

Un al doilea mandat de percheziție a fost executat abia în 2024 — la patru ani de la primul semnal de alarmă. Poliția nu susține că bărbatul ar fi continuat să distribuie material extremist după interceptarea inițială din 2020, ceea ce face și mai greu de explicat de ce dosarul a rămas practic înghețat atât de mult timp înainte ca acuzațiile să fie formalizate acum.

Context mai larg: rețelele ISIS și diaspora digitală

Cazul se înscrie într-un tipar mai amplu documentat de autoritățile occidentale: organizațiile teroriste precum ISIS se bazează tot mai puțin pe recrutarea „pe teren” și tot mai mult pe rețele digitale criptate, unde propaganda circulă fără granițe fizice. „Organizațiile teroriste precum ISIS se bazează pe platformele online pentru a-și distribui propaganda și a recruta susținători”, a subliniat Hudson, adăugând că acest conținut este conceput special pentru a radicaliza indivizi și a-i împinge spre acte de violență.

Autoritățile estimează că peste 200 de australieni s-au alăturat ISIS din 2012 încoace, parte dintre cei peste 50.000 de luptători străini pe care organizația i-ar fi atras la nivel global. Nu este exclus ca acest caz să fie doar vârful vizibil al unei rețele mult mai extinse, care operează în continuare pe platforme greu de monitorizat.

Ce urmează

Bărbatul este așteptat să fie acuzat de apartenență la o organizație teroristă, deținere de material extremist violent și utilizarea unui serviciu de comunicații pentru a cauza ofensă. A apărut în fața Curții Magistraților din Melbourne pe 23 septembrie. Modul în care ar fi fost radicalizat urmează să fie clarificat în instanță, a precizat Hudson.

Poliția nu exclude arestări suplimentare, dar susține că nu există o amenințare imediată la adresa comunității — o afirmație care, în astfel de dosare, rămâne mereu greu de verificat din exterior până la finalizarea completă a anchetei.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)