Atacul asupra șefului SPP: cui îi convine acum?

eea ce este prezentat oficial drept o simplă dezbatere istorică despre prezența unui tânăr ofițer în București în decembrie 1989 ascunde, potrivit unor voci din presă, o bătălie mult mai actuală pentru controlul unei structuri-cheie de forță a statului român.

Generalul Lucian Pahonțu, unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei structuri de forță din România, a ajuns din nou ținta unei ample campanii publice. Motivul invocat de cei care îl atacă este prezența sa, ca tânăr ofițer, în centrul Capitalei în zilele tumultuoase ale Revoluției din 1989. Coincidență sau nu, tema readuce în atenție un episod vechi de peste trei decenii exact într-un moment în care, potrivit analizelor citate, miza reală ar fi cu totul alta.

Ce se ascunde în spatele reactivării unei teme vechi de 36 de ani?

Jurnaliștii Mirel Curea și Victor Roncea au dezbătut culisele acestui atac într-o ediție video a emisiunii ”Hai România”, susținând că miza reală nu ar fi trecutul istoric al generalului, ci controlul asupra Serviciului de Protecție și Pază (SPP) — o instituție cu acces direct la protecția celor mai înalte demnitari ai statului. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale care leagă atacul strict de episodul din 1989 este exact această dimensiune instituțională, mult mai sensibilă din punct de vedere politic și strategic.

Punctul de vedere al lui Lucian Pahonțu

Generalul Pahonțu a oferit propriul punct de vedere în legătură cu acuzațiile aduse, într-un context în care cronologia dezbaterii publice ridică întrebări: de ce acum, și de ce printr-o campanie amplă în presă, se readuce în discuție un episod din tinerețea sa profesională? Cine beneficiază de o eventuală fragilizare a poziției sale în fruntea unei structuri atât de sensibile pentru securitatea statului?

Context extins: de ce contează cine controlează SPP

Într-o perioadă în care România traversează o criză politică prelungită, fără un guvern nou învestit, iar instituțiile de forță devin frecvent obiect de dispută între diverse tabere politice și de interese, orice mișcare asupra conducerii unei structuri precum SPP nu poate fi privită izolat. Structurile de protecție a demnitarilor au fost istoric, în România postdecembristă, obiect de tensiuni și realinieri de putere, iar reactivarea unor episoade din 1989 nu este niciodată întâmplătoare — fie că vorbim despre justificări politice, fie despre regla­rea unor conturi mai vechi între actori din aparatul de securitate.

Rămâne de văzut dacă această campanie publică va avea consecințe reale asupra poziției generalului Pahonțu sau dacă, așa cum se întâmplă frecvent în astfel de episoade, totul se va stinge tot atât de rapid cum a apărut — până la următoarea rundă.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)