Video „inedit” cu liderul Iranului: de fapt e vechi de luni

eea ce agenția de stat iraniană Mehr a prezentat drept „primele imagini” cu liderul suprem Ali Khamenei de la începutul războiului cu Israel și SUA s-a dovedit, în câteva ore, material reciclat din arhivă — o coincidență care ridică mai multe întrebări decât rezolvă, mai ales într-un moment în care presa israeliană vorbea despre o deteriorare gravă a sănătății lui.

Materialul, intitulat sugestiv „Primele imagini ale Liderului”, îl arată pe Ayatollah adresându-se unor studenți, fără nicio dată sau locație menționată. Khamenei nu a mai apărut public și nu a mai fost auzit direct de la declanșarea conflictului, în urmă cu peste cinci luni, de când ar fi fost rănit într-un atac aerian american-israelian în primele zile ale ofensivei. Luni de speculații despre starea sa — inclusiv despre posibilitatea să nu mai fie în viață — au precedat acest gest mediatic al Teheranului.

Cine a demontat „premiera”

Analiști și utilizatori din social media din Iran au identificat rapid imaginile ca fiind extrase din prelegeri mai vechi ținute la Qom. Jason Brodsky, cercetător la un think tank american cu poziții tranșante față de Teheran, a scris pe platforma X că materialul „circula deja din martie” și că faptul că Mehr News simte nevoia să repună în circulație imagini vechi este, în sine, revelator. Un alt utilizator, Ariel Oseran, a observat că partea dreaptă a feței liderului nu poate fi văzută în cadru — un detaliu pe care cei sceptici l-au adăugat rapid la lista de semne de întrebare.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale iraniene este exact acest decalaj temporal: presa de stat rusă și chineză a reluat rapid imaginile, dând impresia unei confirmări independente, când de fapt sursa rămâne aceeași — Teheranul, care gestionează narativa proprie. Cronologia — apariția bruscă a materialului chiar după relatările israeliene despre sănătatea precară a lui Khamenei — ridică întrebarea evidentă: e vorba de gestionare a crizei de imagine sau de altceva mai grav, ascuns publicului?

Presiunea crește și la Washington

În paralel, un alt fir al poveștii arată că președintele american Donald Trump este supus unor presiuni tot mai mari să retragă forțele americane dintr-un război care se prelungește fără rezultate clare. Potrivit CNN, care citează surse familiare cu situația, șeful Statului Major Reunit, generalul Dan Caine, a purtat discuții discrete cu alți consilieri ai lui Trump — printre care directorul CIA John Ratcliffe, secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance — pentru a le transmite mesajul că epuizarea în continuare a arsenalului Pentagonului nu va schimba poziția Iranului, în timp ce o escaladare ar putea avea efect invers decât cel scontat. „Caine caută o cale de ieșire”, a rezumat una dintre sursele citate de CNN.

Într-o audiere din Congres în iulie, Caine a declarat că „puterea aeriană are limitele ei”. O sursă a explicat pentru CNN că, practic, nu mai există ținte semnificative de lovit, procesul reducându-se la un joc de-a șoarecele cu site-uri mobile de drone și rachete, în timp ce bombardarea centralelor electrice ar avea un impact vizibil public, dar riscă să unească populația iraniană în jurul regimului, nu să-l destabilizeze.

Operațiunea anulată și rolul saudit

În weekendul precedent, armata americană era pregătită să execute amenințarea lui Trump privind „cel mai mare atac de la Al Doilea Război Mondial”, dar planul a fost anulat, parțial din cauza îngrijorărilor exprimate de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Iranul promisese represalii masive în tot Golful. O sursă citată de CNN a afirmat că „singurii în favoarea operațiunii au fost elemente din CENTCOM”, comanda Pentagonului responsabilă pentru Orientul Mijlociu, notând totodată că Israelul continuă să susțină escaladarea conflictului.

Fostul consilier Joe Kent a scris pe X că comunitatea de informații americană a evaluat constant riscurile, dar că „guvernul israelian și lobby-ul acestuia l-au convins pe președinte că Iranul ar fi la fel de ușor de gestionat ca Venezuela” — o afirmație care, indiferent de interpretare, arată o fractură reală între evaluările tehnice americane și presiunea politică externă.

Un arsenal epuizat și o justificare veche de decenii

Războiul de cinci luni dintre Trump, Netanyahu și Iran a costat până acum cel puțin 18 militari americani morți și peste 600 de răniți, epuizând sever arsenalul SUA. Surse citate de Reuters au confirmat că Washingtonul a folosit practic toate rachetele ATACMS și PrSM disponibile, iar stocurile de rachete antiaeriene sunt și ele la un nivel îngrijorător — o vulnerabilitate cu atât mai riscantă pentru statele din Golf, care ar suporta prima linie a unui eventual răspuns iranian.

La începutul anului, o sursă critica exact faptul că generalul Caine nu îl avertizase suficient de ferm pe Trump asupra riscurilor unei confruntări cu un adversar bine echipat și protejat geografic. Acum, Caine pare să fi devenit mai insistent: chiar dacă a asigurat că Pentagonul ar putea provoca „destule” daune Iranului într-o escaladare majoră, a admis că acest lucru probabil nu ar afecta controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și nici situația nucleară — motivul oficial invocat drept casus belli, dar care, potrivit unor compilații video difuzate de CNN, este identic cu avertismentele lui Netanyahu din 1996 încoace. Cine beneficiază, de fapt, de perpetuarea acestei narațiuni pe termen atât de lung, e o întrebare care rămâne, deocamdată, fără răspuns oficial.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)