Arizona și California: cine decide de fapt regulile votului?

ouă verdicte judecătorești pronunțate în aceeași zi, pe două coaste opuse ale Statelor Unite, arată același lucru: bătălia pentru controlul asupra mecanismelor electorale nu se dă doar la urne, ci tot mai mult în sălile de judecată — și cine controlează regulile jocului, controlează practic rezultatul.

În Arizona, o instanță federală de apel a decis, printr-un complet de 11 judecători, că organizațiile pentru drepturi civile nu au avut dreptul legal de a contesta două prevederi controversate dintr-o lege a înregistrării alegătorilor. În California, în aceeași zi, un judecător a blocat temporar o măsură aprobată prin vot popular care ar fi schimbat radical modul în care se organizează alegerile într-un comitat din nordul statului. Coincidență de calendar sau un semnal despre direcția în care se mișcă sistemul electoral american în ansamblu?

Legea din Arizona: cine rămâne pe listele de vot?

Legea SB 1260, adoptată în 2022, obligă funcționarii comitatelor din Arizona să anuleze înregistrarea unui alegător imediat ce primesc confirmarea că persoana s-a mutat și s-a înregistrat în alt comitat. O a doua prevedere transformă în infracțiune (felonie) oferirea unui „mecanism de vot” unei persoane înregistrate în alt stat.

Arizona Alliance for Retired Americans, Voto Latino și Priorities USA au dat în judecată, în 2022, procurorul general al statului, secretarul de stat și cei 15 funcționari responsabili de registre electorale din comitate, susținând că legea violează normele federale de vot și protecțiile constituționale. Argumentul lor: prevederea de anulare ar putea elimina de pe liste alegători eligibili, iar prevederea penală ar fi suficient de vagă pentru a expune la urmărire penală organizațiile care fac educație și înregistrare electorală.

Un tribunal federal a emis inițial o ordonanță preliminară care bloca ambele prevederi. Un complet de trei judecători al Curții de Apel a Circuitului al Nouălea a răsturnat apoi decizia, considerând că organizațiile nu aveau calitate procesuală pentru a contesta prevederea de anulare. Reclamanții au cerut și au obținut o revizuire în complet extins — dar rezultatul a fost identic: aceeași concluzie, cu unanimitate de 11 judecători.

Judecătorul Anthony D. Johnstone a scris, în motivarea instanței, că organizațiile „nu au demonstrat clar” că prevederea de anulare le afectează activitățile de înregistrare și educare a alegătorilor, motiv pentru care nu s-a putut stabili o „vătămare concretă” necesară pentru calitate procesuală. Cât despre prevederea penală, instanța a considerat că, deși sintagma „mecanism de vot” ar putea teoretic include înregistrarea și educarea electorală, contextul legal integral arată că legea „probabil nu criminalizează” aceste activități.

Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale: decizia nu se pronunță asupra fondului legii, ci doar asupra dreptului organizațiilor de a o contesta acum — o distincție tehnică, dar cu consecințe reale pentru cine poate rămâne sau nu pe listele electorale în state decisive.

California: alegătorii unui comitat, prinși între vot popular și legea statului

Tot vineri, un judecător din California a blocat temporar Comitatul Shasta din a implementa o măsură aprobată direct de cetățeni prin referendum local. Măsura B, votată de aproximativ 56% dintre alegători în iunie, ar fi impus act de identitate cu fotografie emis de stat pentru înregistrare și vot în persoană, ar fi restricționat votul prin corespondență și votul anticipat, ar fi cerut numărarea manuală a buletinelor și ar fi creat un sistem propriu de înregistrare a alegătorilor, separat de sistemul statal al Californiei.

Procurorul general al Californiei, Rob Bonta, și secretara de stat, Shirley Weber, au dat în judecată comitatul, argumentând că statutul de „charter county” (comitat cu autonomie constituțională) nu îi dă dreptul să adopte reguli electorale proprii, în conflict cu legea statului. Autoritățile de stat au cerut o decizie de urgență, întrucât pregătirile pentru alegerile din noiembrie erau deja în curs, iar cei 116.000 de alegători înregistrați din comitat aveau nevoie de certitudine privind modul în care vor vota.

Judecătorul Benjamin Hanna, de la Curtea Superioară a Comitatului Shasta, a decis vineri în favoarea statului, emițând o ordonanță preliminară — ceea ce înseamnă că alegerile generale din 3 noiembrie se vor desfășura conform legilor electorale existente ale Californiei, cât timp procesul continuă. Un oficial al comitatului a confirmat că prevederile Măsurii B „nu vor fi implementate” decât în cazul unui ordin ulterior al instanței.

Bonta a salutat decizia, afirmând că aceasta oferă „certitudine” alegătorilor înainte de alegeri și a promis că va continua lupta „pentru a anula permanent măsura”.

Tabloul mai larg: cine beneficiază de fragmentarea regulilor electorale?

Ceea ce leagă, dincolo de coincidența de dată, cele două cazuri este un tipar mai amplu: în absența unor reguli electorale federale unificate, statele și comitatele americane devin laboratoare separate de experimentare legislativă, iar deciziile finale se dau tot mai des în instanțe, nu la vot. Fiecare parte — fie că vorbim de organizații civice, fie de autorități statale — folosește sistemul judiciar ca ultimă linie de apărare a propriei viziuni despre cine ar trebui să poată vota și cum. Cronologia arată o presiune constantă, din ambele direcții politice, exercitată chiar în lunile premergătoare unor alegeri majore — un moment în care orice schimbare de regulă, oricât de „tehnică” ar părea, poate influența cine ajunge efectiv la urne în noiembrie.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)