Curtea Supremă e populară, dar Harris vrea s-o desființeze. De ce?

eea ce se prezintă drept o cruciadă pentru „democrație” ascunde de fapt o mișcare de forță: un sondaj recent arată că majoritatea americanilor sunt de acord cu deciziile Curții Supreme, exact instituția pe care Kamala Harris o vrea „împachetată” cu judecători suplimentari, aleși pe criterii ideologice. Cine beneficiază de această campanie, dacă nu chiar publicul pe care pretinde că îl reprezintă?

Harris a reluat recent apelurile către aripa radicală a Partidului Democrat pentru „court packing” — mărirea numărului de judecători ai Curții Supreme pentru a-i schimba echilibrul ideologic. Pete Buttigieg și alți lideri democrați au făcut aceleași apeluri, într-un evident gest de curtare a electoratului de extremă stânga.

Ce arată, de fapt, sondajele

Sondajul Marquette Law School (realizat 22-29 iulie 2026) arată că Curtea Supremă rămâne ușor sub linia de flotabilitate a popularității — 47% favorabili, 53% nefavorabili — dar este totuși mult mai populară decât Congresul sau cele două partide politice mari. Mai mult, popularitatea instituției este în creștere, nu în scădere: de la 44% în 2025.

Narativul conform căruia Curtea ar fi „robotizată ideologic” și partizană nu se susține statistic. 44% dintre cauzele judecate de Curte sunt decise în unanimitate. Dacă adăugăm deciziile aproape unanime (8-1 și 7-2), procentul trece de 60%. Chiar judecători considerați liberali — Stephen Breyer, Elena Kagan și Sonia Sotomayor — au contrazis public narativul democrat, Kagan respingând recent acuzația că majoritatea conservatoare a Curții ar fi „în buzunarul” președintelui Trump.

Coincidență sau strategie politică?

Cel mai recent sondaj arată că americanii sunt de acord cu majoritatea deciziilor importante luate de Curte în ultimul an — inclusiv cea pe care Harris o denunță constant ca fiind „un atac asupra democrației” (interzicerea gerrymandering-ului rasial), decizie susținută, de fapt, de majoritatea populației.

Senatoarea Elizabeth Warren a cerut, la rândul ei, „împachetarea” Curții pe motiv că aceasta nu ar reflecta „opinia publică larg răspândită” — un argument care se prăbușește exact în fața datelor pe care le invocă. Chiar deciziile cele mai controversate ale Curții au un sprijin de aproximativ 50% în populație, ceea ce ridică o întrebare simplă: dacă cifrele nu susțin narativul, de ce insistă liderii democrați pe el?

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Explicația avansată de sursa originală a articolului este directă: mișcarea socialistă democrată (DSA) și extrema stângă amenință candidații stabiliți ai partidului, iar instituții precum Curtea Supremă sunt „aruncate mulțimii” într-o tentativă de recucerire a puterii politice. Chiar liderul democrat Hakeem Jeffries, care a numit Curtea „ilegitimă” și a agitat simbolic o bâtă de baseball pe rețelele sociale, a fost întâmpinat la rândul lui cu scandări de tipul „tu ești următorul” la mitinguri — un detaliu care spune multe despre dinamica internă a mișcării pe care o alimentează.

Context mai larg: bătălia pentru controlul Curții Supreme nu e un fenomen izolat — se leagă de un tipar mai vechi în politica americană, în care instituțiile judiciare devin miza centrală a luptelor de putere exact atunci când rezultatele electorale directe nu confirmă agenda dorită. Extrema stângă știe că schimbările radicale pe care le dorește în sistemul constituțional american nu pot avea loc fără controlul Curții Supreme, iar profesori și decani de drept s-au alăturat public acestui apel pentru „schimbări radicale” ale sistemului.

Concluzia care se conturează din date este simplă și incomodă pentru cei care cer desființarea echilibrului actual: americanii susțin Curtea și sunt de acord cu deciziile ei, dar asta nu pare să oprească presiunea pentru împachetarea ei cu o majoritate liberală. Pentru Harris și Buttigieg, distrugerea reputației Curții Supreme pare a fi considerată un preț mic de plătit pentru propriile ambiții electorale.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)