Vânătoarea unui predicator musulman: cine trage sforile la Londra?

n membru senior al Parlamentului britanic cere arestarea unui savant musulman popular pentru opiniile sale politice, iar cronologia campaniei — de la Australia la Marea Britanie — ridică o întrebare pe care presa mainstream evită cu grijă să o pună: e vorba de securitate națională sau de o presiune coordonată a lobby-ului pro-Israel?

Alicia Kearns, ministru-umbră pentru Afaceri Interne în cadrul opoziției britanice, a cerut Ministerului de Interne (Home Office) detenția lui Sayed Hussain Makke. În scrisoarea sa, ea îl acuză pe Makke de „sprijin public susținut” pentru Hezbollah — organizație interzisă în Regatul Unit —, de organizarea unor „tabere de instruire în luptă” pentru musulmani britanici, unde „se presupune că a avut loc radicalizare”, și de relocarea sa în sudul Libanului, considerat fieful Hezbollah.

Un purtător de cuvânt al Counter Terrorism Policing London a precizat că „toate rapoartele sunt analizate și, dacă se stabilește că este necesară o acțiune suplimentară a poliției, cazul va fi transmis forței de poliție sau unității antiteroriste relevante” — o formulare birocratică ce, în esență, nu confirmă nicio acuzație concretă.

Ce spune Makke: „victimă a lobby-ului pro-Israel”

Makke contestă ferm interpretarea Kearns, susținând că este ținta unui atac coordonat al lobby-ului pro-Israel. „Am acționat întotdeauna în conformitate cu legislația britanică antiteroristă, iar orice acuzație contrară este calomnioasă, ridicolă și rasistă. Poliția antiteroristă britanică ar trebui felicitată pentru că a ignorat traficanții de influență sionisti care cer arestarea mea”, a declarat el, adăugând: „Este un secret cunoscut faptul că Alicia Kearns este un agent al serviciilor britanice de informații, dar pare să fie și un agent al regimului sionist. Ar trebui investigată pentru că lucrează împotriva intereselor britanice în numele unei puteri străine ostile.”

Chiar Kearns pare să confirme dimensiunea acestei dispute atunci când declară pentru The Daily Telegraph: „Cu luni în urmă, am predat Guvernului dovezi despre Hussain Makke. În această săptămână el a intrat în Marea Britanie fără nicio piedică. Este aici acum. Dacă asta înseamnă «a nu se opri la nimic», promisiunile Guvernului față de comunitatea evreiască din Marea Britanie nu valorează hârtia pe care sunt scrise.” Coincidență sau nu, campania a fost dusă și de The Jewish Chronicle, publicație declarat pro-israeliană care refuză să-și divulge structura de proprietate, în contextul unor speculații ample privind controlul exercitat de puteri sau agenți străini asupra publicației.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Anul trecut, în urma unei campanii de presiune din partea forțelor pro-israeliene, Australia i-a revocat viza lui Makke, invocând sprijinul acestuia pentru Hezbollah și pentru alte forțe care se opun ambițiilor regionale ale Israelului. Turneul său de discursuri planificat în țară a fost anulat. Ministrul-umbră australian pentru Afaceri Interne, James Paterson, a salutat decizia, afirmând: „Nimeni care laudă un terorist decedat [Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah], darămite participă la funeraliile organizate de o organizație teroristă listată, nu ar trebui să fie binevenit în Australia.”

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul geopolitic complicat al acestei listări. Hezbollah deține 15 locuri în parlamentul libanez și a ocupat funcții guvernamentale. Fondată în 1982 ca răspuns la invazia israeliană a Libanului, organizația a devenit, din 2023, singura forță care rezistă efectiv ocupației israeliene în curs, câștigând susținere semnificativă mai ales în sudul Libanului. Practic, prin interzicerea Hezbollah, guvernul britanic criminalizează rezistența la ocupație — o zonă gri legală care rareori este discutată deschis în presa occidentală.

Paterson probabil nu ar fi impresionat nici de opiniile lui Makke despre Ayatollahul Khamenei, ucis într-un atac american-israelian în februarie. Într-o postare pe Instagram, Makke l-a descris ca fiind „un miracol adevărat de om”, unul „care a întruchipat Islamul” și care poseda „cunoștințe profunde, viziune politică și înțelepciune”.

Contextul mai larg: cine beneficiază de aceste legi?

În iulie, guvernul Regatului Unit a interzis oficial sprijinul pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, susținând că organizația ar fi responsabilă pentru cel puțin șapte atacuri teroriste recente asupra unor ținte evreiești din Britania. Acum este infracțiune penală doar să exprimi o opinie pozitivă, chiar și în sensul de a ajuta IRGC — pedepsită cu până la paisprezece ani de închisoare. Hezbollah este interzisă în aceleași condiții. În ianuarie, Uniunea Europeană a adăugat și ea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, în urma valului de proteste anti-guvernamentale din Iran.

Presiunea crescândă asupra lui Makke se plasează într-un tablou mai amplu de restricționare a libertății de exprimare și a criticii aduse Statului Israel de către autoritățile britanice. În octombrie 2024, aproximativ 10 ofițeri de poliție au efectuat un raid la orele dimineții la locuința jurnalistului Electronic Intifada, Asa Winstanley, ridicându-i șapte dispozitive electronice, inclusiv calculatoare și telefoane de lucru. Luni mai târziu, o instanță a decis că raidul și confiscările au fost ilegale — un detaliu care rareori ajunge în titlurile presei mainstream.

Anul trecut, academicianul și jurnalistul David Miller a fost reținut pe aeroportul Heathrow de poliția antiteroristă la revenirea sa din Liban, unde raportase despre asasinarea și funeraliile lui Nasrallah. Un episod similar l-a avut jurnalistul Kit Klarenberg, întâmpinat la aeroport de șase oficiali antitero în civil, care i-au confiscat dispozitivele electronice și cardurile de memorie și i-au luat amprentele și ADN-ul. Într-un interviu pentru MintPress News, Klarenberg a declarat: „Marea Britanie a avut, de multă vreme, cele mai ample legi antiteroriste din lumea occidentală, și probabil din întreaga lume. Au răsturnat drepturi, protecții și libertăți vechi de secole, obținute cu greu de cetățenii de rând, și au acordat poliției puteri ample și îngrijorător de vagi.”

Palestine Action: peste 3.500 de arestări

Aceste cazuri individuale reprezintă doar vârful icebergului comparativ cu reprimarea extinsă a grupurilor pro-palestiniene în Regatul Unit. Palestine Action a fost desemnată organizație teroristă de către Londra. Peste 3.500 de persoane au fost arestate și peste 1.500 acuzate în baza unor legi care echivalează organizația cu ISIS și Al-Qaeda — majoritatea pentru simplul fapt de a ține pancarte cu mesajul „Mă opun genocidului, susțin Palestine Action”.

O proporție semnificativă dintre cei arestați sunt pensionari, iar imaginile cu persoane vârstnice și cu dizabilități duse în cătușe, ca și cum ar fi teroriști periculoși, au șocat organizațiile pentru drepturile omului. Amnesty International a descris situația ca fiind o lovitură periculoasă dată drepturilor fundamentale: „Este complet disproporționat să pedepsești protestatari pentru distrugere de proprietate ca și cum ar fi teroriști, o condamnare care îi va urmări toată viața. Utilizarea legilor antiteroriste împotriva protestatarilor de acțiune directă trebuie să se termine”, a scris organizația.

Makke pare să încerce să treacă senin peste toată această scrutinizare. „Nu sunt câtuși de puțin afectat. Dimpotrivă, sunt mai determinat ca niciodată SĂ FIU UN OM BUN, motiv pentru care [ei] vor să fiu arestat”, a scris el pe Instagram. „Îmi voi savura libertatea cu demnitate și voi continua să reușesc în tot ce fac, cu voia lui Dumnezeu, atâta timp cât Dumnezeu este mulțumit. Vocea mea va fi mai puternică și voi munci mai mult.”

Rămâne de văzut dacă acest caz va fi tratat ca o chestiune reală de securitate națională sau va rămâne un exemplu suplimentar al modului în care instrumentele legale antiteroriste sunt, potrivit criticilor, folosite selectiv pentru a suprima disidența politică legată de Palestina și Orientul Mijlociu — un tipar care, indiferent de context, merită urmărit cu atenție de oricine se întreabă cine beneficiază, în ultimă instanță, de aceste legi tot mai ample.

Sursă: MintPress News (mintpressnews.com)