Denver: o hoață de fonduri publice, „mai calificată”

candidată la Primăria Denver susține că fapta pentru care a fost condamnată — furtul de fonduri publice destinate celor mai vulnerabili cetățeni — o face de fapt mai potrivită pentru a conduce orașul. Ceea ce pare o glumă este, de fapt, o strategie politică tot mai frecventă în anumite cercuri progresiste americane: transformarea unui cazier în capital electoral.

Shontel Lewis, candidată la funcția de primar al orașului Denver, Colorado, a furat mii de dolari din fonduri de tip EBT (asistență socială alimentară) în 2008, pe când lucra chiar în biroul de stat responsabil cu administrarea acestor ajutoare. Potrivit anchetatorilor, ea a accesat șapte conturi de beneficii pe parcursul a cinci luni, a reemis carduri EBT aparținând altor persoane și a redirecționat fondurile către coleg de apartament, folosind și ea o parte din bani.

Cine beneficiază de o asemenea narativă? Aparent, chiar Lewis — care a transformat acuzația de furt din bani publici într-un argument electoral. Ea susține că experiența o face „mai calificată” pentru funcția de primar, pentru că i-ar oferi o înțelegere mai profundă a nevoilor „cetățenilor aflați în dificultate din Denver”.

Cronologia ridică însă întrebări legitime. Lewis a fost inițial acuzată de infracțiuni grave (felonii), dar a pledat vinovată pentru furt minor (misdemeanor), a executat 18 luni de probațiune și afirmă că a achitat integral prejudiciul. Constituția statului Colorado interzice explicit ca persoanele condamnate pentru „delapidare de fonduri publice, mituire, sperjur, instigare la mituire sau instigare la sperjur” să dețină „orice funcție de încredere sau profit în stat”.

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că această clauză constituțională nu a împiedicat-o deloc pe Lewis să avanseze politic. Aceleași îngrijorări au fost ridicate încă din 2018, când a candidat pentru consiliul de administrație al Regional Transportation District (RTD) — un organism care gestionează sistemul de transport public din regiunea Denver. La acea vreme, Lewis a angajat avocați și a obținut totuși un loc în consiliu, funcție pe care a deținut-o între 2019 și 2022, într-o perioadă în care Colorado era condus de o administrație puternic progresistă, marcată de politici DEI și de mișcarea BLM. Coincidență sau nu, contextul politic al momentului pare să fi favorizat trecerea ei peste bariera constituțională.

Lewis și-a motivat constant fapta prin „traumă”. „Cred că eligibilitatea mea ar trebui să fie decisă de alegători, nu de o serie de decizii proaste pe care le-am luat cu mai bine de un deceniu în urmă, într-un moment de traumă din viața mea”, a declarat ea, potrivit publicației The Colorado Sun. Astăzi este membră a Consiliului Local (City Council) din Denver.

Ce nu ne spun sursele oficiale este cum anume se împacă acest discurs al „traumei” cu faptul că furtul a avut loc chiar din interiorul instituției statului responsabile cu protejarea celor mai vulnerabili — persoane care depind de aceste fonduri pentru hrană. Poziția de încredere pe care o ocupa Lewis nu i-a fost un obstacol, ci un instrument care i-a facilitat accesul la conturile altor persoane.

Dincolo de trecutul penal, politica ei ridică alte semne de întrebare legate de modul în care ar gestiona criminalitatea din Denver. Întrebată dacă ar tăia din bugetul poliției pentru a finanța programe costisitoare, precum activități pentru tineret și locuințe sociale administrate de oraș, Lewis a evitat un răspuns direct. Ea a criticat tăierile bugetare operate de actualul primar al Denver, Mike Johnston, care a redus finanțarea mai multor servicii publice pentru a acoperi un deficit de 200 de milioane de dolari, sugerând că unele dintre aceste tăieri ar fi putut viza chiar Departamentul de Poliție din Denver (DPD).

„Da, era nevoie de tăieri, dar cred că avem întotdeauna oportunitatea de a prioritiza oamenii atunci când vorbim despre bugete… Am ratat ocazia de a ne întoarce către cei reprezentați de DPD, de Departamentul nostru de Siguranță, unde de fapt nu am văzut nicio tăiere venind din partea departamentului”, a declarat Lewis.

Cazul se înscrie într-un tipar mai larg observat în ultimii ani în anumite cercuri politice progresiste din SUA, unde recunoașterea unei fapte penale este însoțită rareori de asumarea reală a responsabilității, fiind în schimb reîncadrată drept consecință a unor circumstanțe sociale sau traume personale. Întrebarea rămâne deschisă: dacă un istoric de furt din fonduri publice este prezentat drept „calificare” pentru o funcție publică, ce precedent se creează pentru instituțiile care ar trebui să gestioneze exact aceste fonduri?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)