OMS vs Trump pe vaccinuri: cine decide de fapt calendarul copiilor

rdinul semnat de Donald Trump pe 10 august, prin care cere eșalonarea vaccinului ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) în trei doze separate, a scos la iveală ceva ce rareori se discută public: calendarele de vaccinare infantilă nu sunt stabilite doar pe bază de „știință pură”, ci și prin negocieri instituționale între guverne naționale și organisme internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății. Ceea ce oficial e prezentat drept o dispută tehnică despre siguranța copiilor ascunde, de fapt, o luptă mai veche despre cine are ultimul cuvânt în politica sanitară a unei superputeri.

Reacția OMS nu a întârziat. Purtătorul de cuvânt Tarik Jasarevic a declarat, într-o conferință de presă de marți, că recomandările organizației „se bazează pe ani de cercetare la nivel mondial despre cum se dezvoltă sistemul imunitar, când o persoană este cel mai vulnerabilă la o boală și cum se menține protecția puternică”. „Acesta este sfatul pe care îl dăm tuturor țărilor și sperăm că toate țările vor folosi cele mai bune dovezi științifice pe care le avem”, a spus el, adăugând că „trebuie să subliniem mereu că știința evoluează” pentru programele naționale de imunizare.

Ce schimbă exact ordinul lui Trump

Vaccinul ROR combinat este administrat în mod obișnuit copiilor, iar unele state americane îl impun obligatoriu pentru accesul la creșă, școală și tabere de vară. Ordinul lui Trump recomandă, în schimb, administrarea celor trei componente în vizite separate, pe parcursul unui an, în cinci întâlniri distincte. Președintele american a cerut, de asemenea, reducerea listei la doar 11 vaccinuri esențiale — un număr care nu apare din întâmplare: Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane (HHS) recomanda anterior 17 vaccinuri, cifră redusă la 11 chiar de agenție mai devreme în acest an. Cronologia ridică o întrebare firească: de ce a fost necesară întâi o reducere internă, urmată acum de un ordin prezidențial care merge și mai departe?

Kush Desai, purtător de cuvânt al lui Trump, a explicat pe 10 august că președintele este „unul dintre nenumărații părinți care și-au exprimat întrebări și îngrijorări legate de vaccinul ROR combinat” și că schimbarea le oferă părinților „mai multe opțiuni privind momentul și frecvența” administrării, ceea ce ar crește, spune el, rata de vaccinare.

Cine beneficiază de reconfigurarea calendarului?

În ianuarie, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandau vaccinuri pentru rujeolă, oreion, rubeolă, poliomielită, tuse convulsivă, tetanos, difterie, Haemophilus influenzae tip B, boală pneumococică, HPV și varicelă. Când lista a fost redusă, mai multe organizații medicale, printre care American College of Physicians, au criticat dur decizia administrației. Dr. Jason M. Goldman, președintele acestei asociații, a declarat pe 5 ianuarie: „Abandonarea procesului american bazat pe dovezi este o decizie periculoasă și potențial mortală pentru americani. Dovezile sunt clare că vaccinurile previn decese, spitalizări și răspândirea bolilor.”

Ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale este contextul mai larg: decizia vine chiar înaintea începerii noului an școlar în Statele Unite, moment în care presiunea privind obligativitatea vaccinării devine din nou subiect fierbinte în opinia publică americană. Coincidență de calendar sau alegere strategică de comunicare — fiecare cititor poate trage propria concluzie.

Retorica „libertății părintești” vs. autoritatea științifică globală

Explicând ordinul semnat luni, Trump a scris că administrația sa este dedicată garantării faptului că americanii pot primi „cele mai bune sfaturi medicale susținute științific din lume, precum și protejării libertății religioase și a autorității părintești”. El a adăugat: „Iau măsuri suplimentare pentru a reafirma că este politica Statelor Unite ca recomandările esențiale privind vaccinurile pentru copii să fie aliniate cu dovezile științifice și cele mai bune practici din țările dezvoltate similare, păstrând totodată accesul la vaccinurile disponibile în prezent americanilor.”

Formularea „țări dezvoltate similare” e interesantă în sine — sugerează o comparație implicită cu alte state occidentale, fără a numi explicit vreunul, și lasă loc de interpretare despre ce model ar urma de fapt Washingtonul. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii transmise pe 11 august.

Dincolo de disputa punctuală despre trei doze versus una combinată, episodul readuce în atenție o tensiune mai veche: măsura în care instituțiile globale de sănătate publică — finanțate și influențate de state membre, fundații private și industrie farmaceutică — pot dicta, în practică, politici naționale, și cine are, de fapt, ultimul cuvânt atunci când un guvern decide să meargă pe cont propriu.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)