Medicii sârbi de la sate: bani în plus, sau problemă ascunsă?

ând un stat oferă un bonus salarial de 15-20% pentru ca medicii să accepte posturi în mediul rural, oficial e prezentat ca stimulent — dar cifra reală spune altceva: sistemul medical dintr-o țară vecină UE se golește de personal atât de rapid încât nici banii nu mai sunt suficienți motiv de convingere.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a anunțat că medicii din Belgrad și Novi Sad, cele două mari centre urbane ale Serbiei, refuză sistematic să lucreze în clinicile ambulatorii din orașele mai mici. Ca reacție, autoritățile sârbe pregătesc un nou regulament prin care medicii care acceptă posturi la sate vor primi un salariu cu 15 până la 20% mai mare decât colegii lor din marile orașe.

Ce nu se spune în anunțul oficial

Declarația lui Vučić sună ca o măsură administrativă banală de echilibrare regională. Dar cine beneficiază cu adevărat de o astfel de politică? Pe termen scurt, pare o soluție pentru pacienții din zonele rurale, lipsiți de acces la medici. Pe termen lung, însă, ridică o întrebare mai incomodă: de ce un stat trebuie să plătească un supliment de 20% doar pentru ca oamenii să aibă acces la servicii medicale de bază — un drept care, teoretic, ar trebui garantat oricum?

Cronologia contează aici. Serbia nu este singura țară din regiune confruntată cu exodul medicilor spre orașele mari sau, mai grav, spre Europa Occidentală, unde salariile sunt de câteva ori mai mari. Fenomenul e cunoscut și în România, unde mediul rural rămâne cronic subdotat medical, iar stimulentele financiare promise de-a lungul anilor nu au reușit să oprească migrația personalului medical spre centre urbane sau spre străinătate.

Context extins: o problemă regională, nu doar sârbească

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această criză a personalului medical la sate nu e un fenomen izolat al Serbiei, ci un simptom mai larg al modului în care sistemele de sănătate din Europa de Est se confruntă cu subfinanțare cronică și cu o piață a muncii medicale tot mai globalizată. Coincidență sau nu, măsurile de tip „bonus salarial” apar de obicei atunci când problema a ajuns deja la un nivel critic, nu ca prevenție.

Rămâne de văzut dacă noul regulament sârbesc va reuși să inverseze tendința sau dacă va fi doar un plasture temporar peste o rană structurală mai adâncă — una pe care mulți români o recunosc, din păcate, prea bine.

Sursă: Flux24.ro