Emirate-Iran: ruptura care rescrie harta BRICS din umbră

eea ce Abu Dhabi prezintă drept o reacție de indignare la un atac cu rachete balistice ascunde, de fapt, o fisură economică mult mai veche: Emiratele Arabe Unite au suspendat miercuri toate schimburile comerciale și financiare cu Iranul, partenerul lor de 28 de miliarde de dolari și, culmea, coleg de coaliție BRICS — blocul gândit tocmai pentru a submina dominația economică a Occidentului.

Cronologia ridică deja semne de întrebare. Ministerul Apărării emiratez a anunțat că sistemele sale antiaeriene au „detectat două rachete balistice lansate din Iran către țară” — una a căzut în afara apelor teritoriale, cealaltă chiar în interiorul lor. A fost primul act de agresiune al Teheranului după aproximativ trei luni de relativă tăcere, într-un an în care Emiratele fuseseră deja ținta repetată a dronelor și rachetelor iraniene, iar zeci de nave ale companiei de stat ADNOC fuseseră bombardate. Cine beneficiază de o escaladare exact în acest moment? Ministerul de Externe iranian s-a grăbit să nege atacul, purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei sugerând că ar fi vorba despre o operațiune „sub steag fals” pusă la cale de „dușmanii Republicii Islamice” — o formulare care, în mod convenabil, evită orice responsabilitate.

Dubai: fereastra Iranului către lume, oficial inexistentă

Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este cât de esențial a fost Dubai pentru supraviețuirea economică a Iranului sub sancțiunile americane. Miad Maleki, cercetător senior la Foundation for Defense of Democracies, a declarat că Emiratele și China sunt „cele două linii vitale economice ale Iranului”, iar dacă Abu Dhabi vorbește serios despre acest embargo, „va închide exact canalul pe care Marina SUA nu a putut să-l blocheze”.

Potrivit lui Maleki, EAU au fost timp de cinci ani consecutivi principalul furnizor de importuri al Iranului, iar piețele valutare emirateze susțin 80% din schimburile valutare iraniene pentru importuri, inclusiv 40% din achizițiile de bunuri esențiale — de la soia la utilaje industriale. „Cea mai mare parte din ce Iranul numește «importuri din EAU» nu a fost niciodată de fapt marfă emirateză. Dubai a fost practic fereastra Iranului către economia mondială”, a spus el. În realitate, majoritatea acestor mărfuri erau produse ale unor terți — benzină din India, piese auto din China, soia din Brazilia — doar tranzitate prin Dubai. O rețea comercială neoficială, care sfidează sancțiunile, funcționează de ani buni prin Dubai, iar guvernul american a cerut în repetate rânduri Emiratelor să acționeze mai dur împotriva celor care le violează.

Poate China să înlocuiască Dubai? Puțin probabil, spun analiștii

Întrebat dacă China ar putea prelua rolul Emiratelor, Maleki a spus că nu există „niciun substitut pentru Dubai” în strategia economică iraniană, datorită proximității geografice, capacității logistice și „unei diaspore ample și exploatabile”. În plus, costurile de transport maritim ale Chinei au explodat deja din cauza crizei iraniene, ceea ce ar face acoperirea costurilor suplimentare extrem de dificilă.

Interesant este că, în timp ce armata iraniană s-a lăudat pe surse militare cu atacul asupra Emiratelor, avertizând că „orice asistență acordată agresorului militar american” ar putea declanșa lovituri similare asupra altor state din Golf, diplomația iraniană a negat simultan totul. Această dublă mesagerie — fermitate militară versus negare diplomatică — nu e o coincidență întâmplătoare, ci un tipar recurent în retorica regimului de la Teheran, care invocă „istoricul mai multor presupuse operațiuni sub steag fals din regiune” pentru a-și acoperi urmele.

Cine confirmă, cine neagă, și de ce

Consilierul prezidențial emiratez Anwar Gargash s-a grăbit, la rândul său, să dezmintă informațiile privind ajutorul acordat Iranului pentru evitarea sancțiunilor, numindu-le „informații false” răspândite de „campanii media disperate” — inclusiv zvonurile despre anularea rezidențelor de muncă sau facilitățile financiare oferite Teheranului. Rămâne de văzut ce anume declanșează asemenea negări simultane și insistente din partea a doi actori care, oficial, nu au nimic de ascuns.

Pe fondul acestei tensiuni, media emirateze au raportat că președintele american Donald Trump a discutat telefonic marți cu președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed al Nahyan, iar secretarul de stat Marco Rubio a vorbit cu consilierul pentru securitate națională al Emiratelor, șeicul Tahnoon bin Zayed al Nahyan. Departamentul de Stat a precizat că Rubio a subliniat „importanța libertății de navigație prin Strâmtoarea Hormuz” și a discutat despre „coordonarea SUA-EAU pentru a trage la răspundere Iranul și proxy-ii săi teroriști pentru atacurile continue”. Context extins: episodul se petrece pe fondul unui armistițiu regional fragil între Iran, SUA și Israel, într-un moment în care blocul BRICS — creat oficial pentru a contracara influența economică occidentală — se confruntă cu propriile fracturi interne, exact atunci când coeziunea sa ar fi fost testată cel mai mult.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)