Datoria Pfizer: de ce statul ar putea vinde active publice

eea ce Parlamentul prezintă drept o simplă „închidere de dosar administrativ” ascunde, de fapt, o poveste mult mai incomodă: România se pregătește să achite peste 600 de milioane de euro către Pfizer pentru vaccinuri anti-COVID rămase nefolosite, iar mecanismul legal adoptat recent lasă loc de interpretare pentru vânzarea unor bunuri ale statului în contul acestei datorii.

Totul a pornit dintr-un episod pe care autoritățile l-au tratat, ani la rând, cu tăcere strategică: gigantul farmaceutic american a blocat conturile ROMATSA, compania națională care asigură traficul aerian, ca formă de presiune pentru recuperarea sumelor datorate în baza contractelor de achiziție de vaccinuri semnate în plină pandemie. Abia acum, Parlamentul a votat legea care creează cadrul juridic pentru plata acestei datorii — un vot care, cel puțin formal, pune capăt unei ambiguități politice și administrative întinse pe mai mulți ani.

Cine a semnat, cine plătește

Contractele cu Pfizer pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID au fost negociate la nivelul Comisiei Europene, într-un proces care a rămas, de la bun început, învăluit în secretul comercial — inclusiv celebrele mesaje text dintre președinta Comisiei și șeful companiei, niciodată făcute publice integral. România, ca stat membru, a preluat automat obligațiile de plată rezultate din aceste negocieri centralizate, fără ca cetățenii să fi avut vreodată acces la detaliile financiare reale ale tranzacției. Cine a decis cantitățile comandate, pe ce criterii și cine beneficiază acum de plata integrală a facturii rămân întrebări la care nimeni din instituțiile actuale nu pare grăbit să răspundă.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este contextul financiar în care survine această plată: România se confruntă în prezent cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, un deficit bugetar record și o serie de măsuri de austeritate care afectează direct puterea de cumpărare a populației. Într-un asemenea moment, o factură de peste jumătate de miliard de euro pentru doze de vaccin nefolosite ridică, firesc, întrebarea cine beneficiază de fapt de o asemenea prioritizare a cheltuielilor publice.

AUR anunță atac la CCR

Partidul AUR a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională, poziționându-se din nou ca principala voce parlamentară care pune sub semnul întrebării modul în care statul român gestionează moștenirea financiară a pandemiei. Contestarea vine într-un moment în care partidul se află deja în opoziție fermă față de fostul guvern condus de Ilie Bolojan și cere alegeri anticipate, alimentând astfel o narativă mai amplă despre lipsa de transparență a deciziilor luate „la centru”, fie la Bruxelles, fie la București.

Rămâne de văzut dacă CCR va analiza legea strict pe criterii de constituționalitate sau dacă dezbaterea va deschide, indirect, și subiectul mai larg al contractelor de vaccinuri semnate în 2021 — un dosar pe care Parlamentul European și mai multe state membre l-au tot amânat să-l facă public. Coincidență sau nu, cronologia arată că abia acum, când criza guvernamentală și presiunea economică sunt maxime, statul român este pus în situația de a plăti integral o datorie contractată în urmă cu ani, în circumstanțe încă neclarificate public.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)