Criza din Ceuta: un ministru spaniol aruncă vina spre Israel

n val de aproximativ 49.000 de migranți intrați în enclava spaniolă Ceuta în mai puțin de 24 de ore a declanșat nu doar o stare de urgență militară, ci și un schimb diplomatic care ridică întrebarea: cine are, de fapt, interesul ca Spania să pară vulnerabilă chiar acum? Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a alimentat vineri teoriile care circulă pe rețelele sociale din Spania, sugerând implicit că Israel s-ar afla în spatele crizei migraționiste — chiar în momentul în care ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, critica public modul în care Madridul gestionează situația de la graniță.

Totul a pornit după ce Spania a declarat stare de urgență și a trimis forțe militare în Ceuta, în urma unui val fără precedent de migranți care au trecut din Maroc vecin. Danon a acuzat Spania de ipocrizie, într-un moment în care Madridul se lupta cu unul dintre cele mai mari fluxuri de migrație ilegală din Europa recentă.

Ce a spus, de fapt, ambasadorul israelian

„Spania, care nu ratează nicio ocazie să ne dea lecții, a declarat stare de urgență în Ceuta din cauza crizei generate de propria politică de imigrație”, a scris Danon pe X.

„Poate că, înainte să continue să ne dea lecții, ar fi timpul să explice lumii de ce mai menține enclave coloniale în Africa”, a adăugat el, referindu-se la teritoriile spaniole Ceuta și Melilla, de pe coasta mediteraneană a Marocului.

Puente, unul dintre cei mai vocali miniștri ai premierului Pedro Sánchez pe rețelele sociale, a redistribuit mesajul lui Danon pe X, adăugând doar atât: „Ei bine, lucrurile încep să devină destul de clare.” Ministrul nu a oferit detalii — dar presa spaniolă a interpretat aproape unanim postarea ca pe o validare tacită a teoriilor conform cărora Israel s-ar afla în spatele valului migraționist. Coincidență sau nu, o simplă propoziție ambiguă a fost suficientă pentru a da undă verde speculațiilor.

Cine altcineva a alimentat narativul

Aceste teorii s-au răspândit rapid după ce mai mulți politicieni și comentatori spanioli au afirmat că Israel ar urmări să se răzbune pe guvernul Sánchez pentru criticile aduse Ierusalimului în privința războiului împotriva Hamas, în timp ce alții au sugerat că și Statele Unite ar avea de câștigat politic de pe urma instabilității din Spania. Este important de menționat: nicio dovadă publică nu a fost prezentată în sprijinul acestor acuzații.

Printre cei care au vehiculat teorii similare s-au numărat comentatoarea Carolina Alonso, care a susținut că Israel ar încerca să submineze guvernul Sánchez prin intermediul Marocului; deputatul Gabriel Rufián, care a argumentat că această criză migraționistă servește intereselor americane și israeliene; jurnalistul José Vizner, care a pus întrebarea dacă ar putea fi vorba despre o „răzbunare” împotriva lui Sánchez; și comentatorul Rubén Gisbert, care a susținut că atitudinea Marocului față de Ceuta și Melilla s-ar fi schimbat pe măsură ce Spania a adoptat poziții tot mai ostile față de Israel.

Ministerul de Externe israelian s-a distanțat rapid de declarațiile lui Danon. Însărcinata cu afaceri a Israelului, Dana Erlich, a scris pe X că Israelul „monitorizează îndeaproape situația din Ceuta”, dar a subliniat că „declarația făcută de ambasadorul Israelului la ONU pe această temă nu reprezintă poziția statului Israel.” O precizare rapidă — dar care ridică o întrebare firească: de ce a fost nevoie de o distanțare oficială atât de promptă, dacă declarația inițială nu ar fi avut potențialul de a incendia și mai mult o relație deja tensionată?

Amploarea reală a crizei din Ceuta

Disputa diplomatică s-a desfășurat pe fondul celei mai grave crize migraționiste din Ceuta de la 2021 încoace, autoritățile spaniole vorbind despre circa 49.000 de migranți intrați în enclava nord-africană din Maroc în mai puțin de 24 de ore. Juan Jesús Vivas, președintele guvernului regional al Ceutei, a descris situația drept „o urgență umanitară și socială totală” și a cerut Madridului să declare stare de urgență la nivel național.

Guvernul spaniol a răspuns prin desfășurarea de unități militare, suplimentarea forțelor navale și aeriene și trimiterea de echipe de scafandri pentru patrularea litoralului. Sánchez a condamnat ceea ce a numit „un atac asupra integrității teritoriale a Spaniei” și a promis mobilizarea tuturor resurselor statului pentru restabilirea ordinii.

Criza a atras critici dure atât în Spania, cât și în restul Europei. Liderul Vox, Santiago Abascal, a descris valul migraționist drept „o invazie”, în timp ce liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a numit situația „disperată” și a cerut măsuri guvernamentale mai ferme. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat că scenele din Ceuta demonstrează „încă o dată” că imigrația ilegală necontrolată reprezintă o amenințare directă la adresa granițelor Europei, în timp ce oficiali italieni de rang înalt au evocat posibilitatea suspendării Spaniei din spațiul Schengen, dacă situația persistă.

Președintele american Donald Trump a comentat, la rândul său, evenimentele din Ceuta ca pe un avertisment pentru Statele Unite. „Arată ca o invazie a unei țări”, a declarat Trump vineri, avertizând că SUA ar urma să se confrunte cu un val migraționist și mai mare dacă democrații ar reveni la putere. Casa Albă a acuzat, de asemenea, politicile de imigrație de stânga ale Spaniei că ar fi contribuit la alimentarea crizei.

Contextul mai larg pe care rapoartele oficiale îl trec cu vederea

Relațiile dintre Ierusalim și Madrid s-au deteriorat drastic după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie împotriva Israelului. Sánchez a devenit unul dintre cei mai vocali critici europeni ai campaniei militare israeliene împotriva Hamas, a recunoscut oficial statul Palestina și a cerut în repetate rânduri intensificarea presiunii internaționale asupra statului evreu. Această criză migraționistă nu apare într-un vid diplomatic, ci exact pe fondul unei confruntări publice tot mai vizibile între cele două guverne — o cronologie care, indiferent de intenții, ridică semne de întrebare legitime despre cine are interesul ca opinia publică europeană să caute un vinovat extern pentru o problemă structurală de graniță.

Disputa de vineri a adăugat un nou punct de tensiune într-o relație deja marcată de neîncredere, cu criza migraționistă a Spaniei devenind cel mai recent subiect care alunecă în confruntarea tot mai publică dintre Madrid și Ierusalim. Rămâne de văzut cine beneficiază, pe termen lung, de faptul că o criză umanitară reală a fost rapid transformată într-un teren de luptă geopolitic și de teorii nedovedite.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)