Vite mexicane, viermele care mănâncă carne și cine câștigă din criză

UA redeschide granița pentru vitele mexicane exact când prețul cărnii de vită a atins recorduri istorice și stocurile interne au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 75 de ani — o coincidență de calendar care merită privită cu atenție, nu doar aplaudată ca o veste bună pentru consumatori.

Departamentul american al Agriculturii (USDA) a anunțat vineri că va relua importurile de vite din Mexic, suspendate din 11 mai 2025 din cauza răspândirii viermelui screwworm din Lumea Nouă (New World Screwworm, NWS), un parazit care depune ouă în rănile deschise ale animalelor cu sânge cald, iar larvele eclozate devorează literalmente carnea vie a gazdei, ducând adesea la moarte dacă infestarea nu e tratată la timp.

Redeschiderea va fi graduală, începând cu 24 august, prin portul Douglas din Arizona, urmat de alte două puncte de trecere din New Mexico. Oficialii USDA susțin că mișcarea este sigură pentru că aceste puncte sunt mai departe de zonele cele mai afectate din Mexic, spre deosebire de trecerile din Texas — statul unde, de altfel, parazitul a și fost confirmat pe teren în iunie, la un vițel de trei săptămâni, dar și la capre și un câine.

Cronologia care ridică întrebări

Interzicerea a durat mai bine de un an. În tot acest timp, industria americană de vită — evaluată la 100 de miliarde de dolari — s-a contractat cel mai puternic tocmai în Texas, cel mai mare stat producător de vite din țară. Tyson Foods a închis o fabrică mare de procesare în Nebraska în ianuarie, iar JBS a anunțat că va închide una în Pennsylvania la mijlocul lunii august — practic chiar în perioada în care se redeschide granița pentru vitele mexicane. Cine beneficiază de această sincronizare? Nu e clar, dar merită întrebarea.

Comisarul pentru Agricultură al statului Texas, Sid Miller, a numit decizia una corectă, dar tardivă: „Deși sunt bucuros să văd această relație comercială importantă restabilită, închiderea prelungită a afectat deja producătorii, a perturbat lanțurile de aprovizionare și a creat o incertitudine care ar putea avea consecințe de durată pentru industria vitelor”, a declarat Miller. El a adăugat că „ritmul și amploarea răspunsului la screwworm nu au fost suficiente” — o critică voalată la adresa modului în care autoritățile au gestionat criza timp de peste 12 luni.

Secretarul american al Agriculturii, Brooke L. Rollins, a susținut că închiderea porturilor sudice a fost „o acțiune dură, dar necesară pentru a controla răspândirea NWS în Mexic și a proteja industria americană de creștere a animalelor”. USDA precizează că fiecare animal care intră în SUA prin aceste porturi va trece printr-o inspecție completă pentru a exclude semnele parazitului.

Ce nu se spune în comunicatele oficiale

Redeschiderea depinde, oficial, de respectarea de către Mexic a planului său de control al viermelui screwworm. Președinta Claudia Sheinbaum a confirmat, tot vineri, printr-o postare pe X, că a instruit autoritățile locale să accelereze pregătirile: „Am instruit să accelerăm și mai mult munca și colaborarea cu Statele Unite pentru a avea totul gata cât mai curând posibil pentru a relua mișcarea vitelor.” Exporturile vor reîncepe în ultimele săptămâni ale lunii august prin Agua Prieta, Sonora, urmate la scurt timp de alte două puncte din statul Chihuahua — state alese de USDA drept „cu cel mai scăzut risc” datorită programelor de inspecție și distanței față de sudul Mexicului, unde se concentrează majoritatea cazurilor.

Ceea ce nu se menționează suficient de clar în rapoartele oficiale este că producția de muște sterile — principalul instrument folosit istoric pentru a împinge parazitul spre sud — rămâne cu mult sub cele câteva sute de milioane de exemplare săptămânale necesare pentru a controla infestarea. Cu alte cuvinte, granița se redeschide într-un moment în care instrumentul de bază al combaterii parazitului este încă insuficient, iar parazitul a intrat deja în SUA în ciuda anului întreg de interdicție. USDA a investit în renovarea unor facilități din Mexic și în activarea unor centre de dispersie a muștelor sterile în Texas, dar decalajul de capacitate rămâne.

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: SUA importă în mod normal peste un milion de capete de vite din Mexic anual, aproximativ 5% din animalele procesate în fabricile americane. Aceste viței ajung de obicei în fermele de îngrășare din SUA. Cu prețurile cărnii la maxime istorice, cu doi giganți ai procesării care închid fabrici în plin an de interdicție și cu o redeschidere graduală anunțată chiar înainte de închiderea fabricii JBS din Pennsylvania, tabloul general lasă loc pentru mai multe întrebări decât răspunsuri oficiale.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)