
Tarife SUA-Serbia de la 35% la zero: ce nu se spune

eea ce Aleksandar Vučić prezintă drept o victorie diplomatică pură — reducerea bruscă a tarifelor americane pentru produsele sârbești de la 35% la zero procente — ridică o întrebare mai puțin comodă: ce s-a schimbat, de fapt, în ecuația geopolitică din Balcani pentru ca Washingtonul să facă un asemenea gest?
Președintele Serbiei a anunțat că, începând de vineri seara, ora Serbiei, tarifele vamale americane aplicate mărfurilor sârbești au fost aduse la zero. Aceleași tarife erau de 35% începând din august anul trecut — o povară semnificativă pentru un exportator de dimensiunea Serbiei. „Vestea bună este că, începând de seara asta, în zilele noastre, tarifele pentru Serbia sunt zero la sută”, a declarat Vučić, adăugând că, într-o anumită perioadă, situația se va clarifica și mai mult.
Cronologia care ridică semne de întrebare
De la 35% la 0% nu este o ajustare tehnică obișnuită de politică comercială — este o schimbare radicală, de tipul celor care apar de obicei în urma unor negocieri de culise mult mai ample decât simplul comerț cu bunuri. Vučić a menținut, în ultimii ani, un echilibru delicat între Occident, Rusia și China, iar Serbia rămâne unul dintre puținele state europene care nu s-au aliniat integral sancțiunilor împotriva Moscovei. Coincidență sau nu, un asemenea gest american vine într-un moment în care influența Washingtonului în Balcanii de Vest este contestată tot mai vizibil de Beijing și Moscova.
Cine beneficiază, concret, de această decizie? Exportatorii sârbi, evident, dar și un narativ politic intern pe care Vučić îl poate folosi drept dovadă a „echilibrului” pe care îl păstrează între marile puteri. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este exact ce concesii, dacă există vreuna, au fost făcute de partea sârbă pentru a obține acest tratament preferențial — informație pe care, deocamdată, niciuna dintre părți nu pare dispusă să o detalieze public.
Un tablou mai larg
Această mișcare tarifară nu poate fi privită izolat de contextul mai amplu al competiției economice globale, în care Statele Unite folosesc din ce în ce mai des politica vamală ca instrument de presiune sau recompensă geopolitică, nu doar ca mecanism economic pur. Pentru România și restul regiunii, precedentul Serbiei arată cât de rapid pot fi rescrise regulile jocului comercial atunci când interesele strategice o cer — un aspect pe care rapoartele economice standard rareori îl analizează în profunzime.
Deocamdată, declarația lui Vučić rămâne singura sursă publică a acestei schimbări, iar detaliile negocierilor care au dus la ea rămân, cel puțin oficial, nespuse.
Sursă: Flux24.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.