Rețeaua Singham: 591 de milioane de dolari și tăcerea Congresului

n comitet al Congresului american vânează bani, nu ideologii — cel puțin asta susține oficial. Comisia Ways and Means din Camera Reprezentanților a emis citații pentru trei organizații de extremă stânga din SUA, cerând documente financiare până pe 7 august, în cadrul unei anchete legate de peste 39 de milioane de dolari proveniți de la finanțatorul tech Neville Roy Singham, un milionar marxist stabilit în China. Ceea ce nu se spune suficient de tare: banii ar fi trecut prin fonduri administrate de nume grele din Wall Street, iar structura folosită pare concepută special ca să ascundă originea fondurilor.

Organizațiile vizate — People’s Forum (ONG cu sediul la New York), BreakThrough News (platformă media de extremă stânga) și Tricontinental: Institute for Social Research (autodefinit ca ancorat în „marxismul de eliberare națională”) — sunt acuzate, nu condamnate, de comitet că nu au produs niciun document în ciuda cererilor anterioare. Avocații lor contestă jurisdicția comisiei și invocă Primul Amendament, ridicând semne de întrebare legitime despre limitele dintre transparență financiară și libertatea presei. Comitetul insistă că ancheta vizează structurile financiare, nu opiniile politice — o distincție pe cât de convenabilă, pe atât de greu de verificat din exterior.

Cifrele care nu apar în comunicatele oficiale

Potrivit jurnalistei Asra Nomani de la Fox News, finanțarea legată de Singham ar include 22,4 milioane de dolari pentru People’s Forum, 16,8 milioane pentru Tricontinental și aproximativ 1,1 milioane pentru organizația-mamă a BreakThrough. Cine beneficiază de o asemenea arhitectură financiară complexă, dacă nu cineva interesat să rămână invizibil?

Un raport anterior citat de Nomani arată că procurorul federal Jay Clayton, din districtul de sud al New York-ului, autorizat de procurorul general interimar Todd Blanche, examinează dacă Singham, ONG-urile finanțate de el sau liderii acestora ar fi comis fraudă electronică, fraudă bancară, spălare de bani sau alte infracțiuni financiare. Subliniem: nicio acuzație formală nu a fost anunțată până acum — prezumția de nevinovăție rămâne valabilă.

Un juriu federal, 278 de milioane de dolari și o coincidență care dă de gândit

Tot echipa lui Nomani a raportat că un juriu federal de mare jurați anchetează tranzacții de 278 de milioane de dolari mișcate prin rețeaua financiară a lui Singham în ultimul deceniu. O analiză mai amplă indică 591 de milioane de dolari transferați pe cinci continente între 2017 și 2025, dintre care 285 de milioane ar fi trecut printr-un fond consultativ al donatorilor administrat de Goldman Sachs, folosind entități-paravan înainte ca banii să ajungă la ONG-uri americane. Coincidență sau plan? Cronologia — de la primele fluxuri de bani din 2017 până la valul de proteste și tulburări sociale din ultimii ani din SUA — ridică întrebări pe care rapoartele oficiale evită să le pună direct.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, s-ar fi întâlnit recent cu CEO-ul Goldman Sachs, David Solomon, pentru a discuta rolul brațului filantropic al băncii în acest dosar. Bessent s-ar concentra pe o portiță legală numită „sponsorizare fiscală” — un mecanism prin care o organizație non-profit poate sponsoriza alta, permițându-i acesteia din urmă să opereze fără a obține statutul de scutire fiscală și fără a-și dezvălui public finanțele. Practic, o cutie neagră legală, perfect funcțională, care ascunde harta reală a finanțării organizațiilor de extremă stânga.

Context extins: de la Trezorerie la geopolitică

Trezoreria americană ar putea rezolva problema printr-o revizuire a cerințelor de raportare din Formularul 990 și prin instrucțiuni clare pentru IRS de a trage la răspundere organizațiile care încalcă regulile. Comisia Ways and Means se mișcă acum în aceeași direcție, încercând să închidă exact această portiță. Îngrijorarea de fond, spusă pe șleau: rețele aliniate cu guverne străine ostile ar putea folosi fonduri administrate de instituții financiare mari tocmai pentru a masca identitatea donatorului original, iar banii ar ajunge, prin ONG-uri consacrate, la grupuri activiste implicate în proteste anti-occidentale și tulburări sociale pe teritoriul american.

Săptămâna trecută, la o întâlnire a Departamentului de Stat intitulată „Ascensiunea terorismului de extremă stânga”, cu delegații din 65 de națiuni, Bessent a discutat despre anchetele Trezoreriei privind finanțarea ilicită a organizațiilor non-profit, presupus folosită pentru a susține violența politică și mișcările revoluționare marxiste în Occident. Separat, Departamentul de Stat a publicat un raport care susține că rețele de influență cubaneze ar alimenta violența de extremă stânga în SUA și în alte țări — o acuzație care, dacă se confirmă, ar plasa acest dosar într-un context geopolitic mult mai larg decât simpla finanțare a câtorva ONG-uri americane.

Fisuri chiar în tabăra democrată

Ancheta vine în paralel cu o tensiune tot mai vizibilă în interiorul Partidului Democrat, unde voci apropiate familiei Clinton avertizează asupra unei posibile „preluări socialiste” și cer o investigație privind eventualele legături externe ale Democratic Socialists of America (DSA). Chiar și comentatori din afara sferei conservatoare, precum Bill Maher, au declarat public că nu se simt „că trăiesc într-o Americă comunistă”, dar recunosc că au citit citate din platforma DSA care i-au îngrijorat.

Ce rămâne cert, dincolo de acuzații și contra-acuzații: americanii încep să lege firele — de la valul de proteste, străzi incendiate, statui doborâte și atacuri asupra patrimoniului cultural american din ultimul deceniu, până la rețelele financiare care ar fi susținut, direct sau indirect, o parte din aceste mișcări. Rămâne de văzut, în lunile următoare, câte dintre aceste conexiuni vor fi confirmate oficial și câte vor rămâne, ca de obicei, doar suspiciuni bine documentate.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)