Războiul din Iran: 30 de miliarde oficial, 100 în realitate

n timp ce Pentagonul repetă public cifra de 30 de miliarde de dolari drept costul războiului cu Iranul, evaluările interne ale Departamentului Apărării arată o cu totul altă realitate: suma reală se apropie vertiginos de 80 până la 100 de miliarde de dolari, conform NBC News. Diferența nu e un detaliu contabil — e o întrebare despre cine decide ce cifră ajunge în fața Congresului și, implicit, în fața contribuabilului american.

Cifra oficială și cea „internă” — o distanță greu de explicat

Pe 30 iunie, directorul Biroului de Management și Buget (OMB), Russel Vought, a declarat în fața Comisiei de Alocări Bugetare a Camerei Reprezentanților: „Am cheltuit aproximativ 30 de miliarde de dolari”. O cifră rotundă, ușor de reținut, ușor de vândut public. Problema este că NBC News, citând trei oficiali americani și alte trei persoane cu acces la estimările interne de cost, susține că suma reală ar putea fi de peste trei ori mai mare decât acest raport recent de 30 de miliarde.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce apare o cifră atât de joasă exact în fața Congresului, în timp ce documentele interne ale Pentagonului spun altceva? Coincidență sau strategie de comunicare?

Trucul contabil clasic de la Washington

Explicația, potrivit raportului citat, ține de un truc contabil binecunoscut la Washington: cifra inițială de 30 de miliarde ia în calcul doar costul rachetelor și munițiilor consumate, ignorând comod rămășițele carbonizate ale echipamentelor americane și bazele avariate care s-au înmulțit în statele din Golf după atacurile de represalii iraniene. Estimarea mai mare, cea vehiculată acum de NBC, include și reconstrucția efectivă a instalațiilor lovite de Iran — adică factura reală, nu doar consumul de proiectile.

Cine beneficiază de o cifră mai mică prezentată public? Cel puțin pe termen scurt, un guvern care vrea să pară că ține sub control costurile unui război fără un final clar definit.

Cinci zile de lupte reînnoite — și nota de plată crește

Judecând după evoluțiile din ultima săptămână — cinci zile consecutive de reluare a ostilităților — factura pentru daune nu are cum decât să crească în continuare. Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că trupele americane din bazele din Golf, de-a lungul Strâmtorii Ormuz și al Golfului Persic, au fost în mare parte retrase din apropierea „liniilor frontului”, dar echipamente militare americane de mare valoare — precum avioanele-cisternă de realimentare — au fost lăsate pe loc, cu consecințe vizibile.

The Wall Street Journal a relatat la jumătatea lunii martie, citând doi oficiali americani, că cinci avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene americane au fost lovite și avariate la sol, la baza Prince Sultan din Arabia Saudită. Fiecare astfel de aeronavă costă sute de milioane de dolari. Potrivit WSJ, avioanele au fost lovite în timpul unui atac cu rachete iraniene asupra bazei saudite, Comandamentul Central american a refuzat să comenteze, iar cisternele au fost avariate, nu distruse complet, fiind în prezent reparate. Nu au existat victime în urma loviturilor.

Bahrain, Kuweit și facturile care nu ajung în titluri

În Bahrain, unde este staționată Flota a Cincea a Marinei americane, daunele aduse instalațiilor militare sunt deja estimate la un miliard de dolari. Instalațiile puternic fortificate din Kuweit au fost și ele lovite serios, ambele mici state arabe din Golf devenind ținte preferate ale proiectilelor Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) în ultima perioadă.

Un buget de 1,5 trilioane de dolari și scepticismul bipartizan

Pe fondul unei bătălii bugetare de 1,5 trilioane de dolari care se profilează în această toamnă, Pentagonul cere acum Congresului aprobarea unui pachet suplimentar de 68 de miliarde de dolari doar pentru a menține operațiunile în funcțiune. Dar, pe măsură ce războiul cu Iranul se prelungește fără obiective clare care să contureze un final, oficialii din Apărare se lovesc de un zid de scepticism bipartizan din partea legislatorilor.

Organizația de monitorizare Public Citizen a declarat recent: „Americanii sunt sătui să cheltuie mai mult pe bombe și mai puțin pe nevoile de bază. Și sunt furioși pe un război fără sens, mortal, ilegal, neconstituțional și prelungit, care costă vieți și împinge în sus prețurile la benzină.”

Ce înseamnă asta pentru buzunarul românesc

Contextul mai larg merită menționat: conflictul din Iran nu rămâne izolat pe alt continent. România a fost deja pe locul al doilea în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor carburanților în luna martie, potrivit Eurostat, iar sondajele arată că anxietatea publică legată de un posibil război extins a crescut la 68% dintre respondenți, față de 64% înainte de escaladare. Cu alte cuvinte, factura reală a acestui conflict nu se oprește la graniță — ajunge, indirect, și la stația de benzină din colțul străzii.

Rămâne de văzut cine va plăti, în cele din urmă, diferența dintre cele 30 de miliarde anunțate public și cele aproape 100 de miliarde estimate intern — și dacă transparența va veni vreodată de la sine, sau doar sub presiunea unui Congres tot mai sceptic.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)