De ce Cotroceni ascunde suma ajutorului trimis Ucrainei

eea ce oficial este prezentat drept o chestiune de „securitate națională” ascunde, potrivit senatorului AUR Petrișor Peiu, un precedent periculos: președintele Nicușor Dan refuză să dezvăluie public valoarea exactă a ajutorului financiar acordat statului ucrainean, invocând o discreție pe care, spune Peiu, Constituția nu i-o oferă nicăieri.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat dur, printr-un comunicat de presă, refuzul șefului statului de a informa opinia publică despre sumele alocate Ucrainei din bani publici românești. Argumentul lui Peiu este simplu, dar cu bătaie lungă: transparența totală a cheltuielilor publice nu e un moft birocratic, ci un principiu fundamental al contractului social dintre stat și cetățean. Cu alte cuvinte — banii sunt ai românilor, colectați prin taxe și impozite, iar cetățenii au dreptul constituțional să știe exact cum sunt cheltuiți, indiferent cine ia decizia și către ce destinație.

Un drept pe care nimeni nu i l-a acordat

Miza reală a acuzației lui Peiu nu este doar suma în sine, ci precedentul instituțional: dacă un președinte poate decide unilateral ce cheltuieli publice rămân secrete și care nu, atunci granița dintre „informație sensibilă” și „informație incomodă” devine, practic, la latitudinea unei singure persoane. Cine decide, de fapt, ce înseamnă „secret” atunci când vorbim despre bani publici? Și cine beneficiază de această zonă gri — statul ucrainean, administrația de la Cotroceni, sau pur și simplu evitarea unei dezbateri publice incomode într-un moment de austeritate record pentru bugetul românesc?

Context extins, pe care rapoartele oficiale nu-l pun niciodată laolaltă: România se numără printre statele UE cu cea mai redusă susținere publică pentru ajutorul militar acordat Ucrainei — doar 37%, cu mult sub media europeană de 57%. Într-o țară unde inflația a fost cea mai mare din Uniune, unde puterea de cumpărare a scăzut constant, iar guvernul cere sacrificii bugetare cetățenilor, opacitatea privind sumele trimise către un conflict extern nu face decât să adâncească neîncrederea deja fragilă în instituții. Coincidență sau nu, tocmai acum, când românii sunt chemați să înțeleagă „de ce nu sunt bani” pentru salarii, pensii sau investiții interne, o parte din cheltuielile statului rămân voalate în spatele unui argument de discreție care nu are, potrivit lui Peiu, un temei constituțional clar.

Ce nu se spune în comunicatele oficiale

Nici comunicatele Cotroceniului, nici declarațiile oficiale nu explică exact ce prevedere legală ar permite secretizarea acestor cifre. Peiu insistă că este vorba despre o interpretare pe care președintele și-o atribuie singur, fără ca legea fundamentală să-i confere explicit această putere. Cronologia ridică întrebări suplimentare: de ce tocmai acum, într-un context de criză politică prelungită și guvern interimar cu atribuții limitate, se insistă pe păstrarea secretului asupra unor cifre care, teoretic, ar trebui să fie disponibile oricărui cetățean care le cere?

Rămâne de văzut dacă presiunea publică — venită acum din partea opoziției, dar potențial amplificată de o opinie publică deja sceptică față de cheltuielile statului — va forța o clarificare oficială. Până atunci, întrebarea rămâne deschisă: dacă transparența e principiul, de ce excepția pare să fie regula?

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)