Duhovnicul puterii: ce ascunde Părintele Ciprian de la Catedrală?

n arhimandrit de la Catedrala Mântuirii Neamului a devenit, discret și fără nicio dezbatere publică, depozitarul confesiunilor unora dintre cei mai influenți oameni din justiție, poliție și politică românească — ceea ce oficial trece drept simplă practică religioasă ascunde, potrivit unui text-opinie semnat de jurnalistul Cornel Ivanciuc, o rețea de coincidențe pe care nimeni din presa de mainstream nu pare dispus să le pună cap la cap.

Biserica Speranței, punct de atracție pentru „statul paralel”

Părintele Ciprian Grădinaru, arhimandrit al Bisericii Speranței din complexul Catedralei Mântuirii Neamului, ar fi devenit un magnet pentru demnitari și oameni de instituție, potrivit aceluiași text. Cel mai vizibil nume dintre cei care i-ar fi trecut prin fața scaunului de spovedanie este Laura Codruța Kövesi, fostă șefă DNA și actual procuror-șef european — despre care se afirmă că părintele Ciprian i-ar fi fost duhovnic. Coincidență sau nu, asta ar face din confesor un potențial depozitar al unor informații extrem de sensibile din perioada în care Kövesi conducea unitatea de elită a anticorupției.

Textul citat merge mai departe și vorbește despre secția DNA Prahova, condusă în acea perioadă de un procuror poreclit „Zdreanță”, căruia i s-ar fi încredințat, conform aceleiași surse, operațiuni legate de fabricarea sau distrugerea unor dosare politice și de afaceri — vizând, se afirmă, persoane aflate în conflict cu Florian Coldea și Sebastian Ghiță, respectiv pe fostul premier Victor Ponta. Sunt acuzații grave, prezentate ca atare în sursa originală, fără verdict judiciar public asociat lor — ceea ce nu le face automat adevărate, dar nici nu le anulează relevanța ca semnal de alarmă asupra opacității din interiorul instituțiilor de forță.

Chestorul, terenul de 18,7 hectare și tehnica specială din altar

Un alt nume adus în discuție este cel al chestorului Alexandru Cătălin Ioniță, fost inspector general al Poliției Române. Potrivit textului, acesta ar fi fost urmărit chiar în incinta bisericii, în timp ce aprindea lumânări și participa la slujbele părintelui Ciprian, de persoane asociate informal cu serviciul de informații supranumit „Doi și-un sfert”. Chestorul ar fi fost suspectat că a achiziționat 18,7 hectare de teren la un preț subevaluat, de la persoane cu probleme legale. Supravegherea ar fi ajuns până la instalarea de tehnică specială în interiorul altarului — un detaliu care, dacă e real, ridică serioase semne de întrebare despre limitele dintre securitatea națională și spațiul sacru.

Important: potrivit aceluiași text, suspiciunile asupra chestorului nu s-au confirmat până la urmă. Cine beneficiază, totuși, de o asemenea operațiune de supraveghere care ar fi vizat un spațiu de cult? Rămâne o întrebare care nu a primit, cel puțin public, un răspuns oficial.

Ultimul „magnetizat”: președintele CJ Ilfov

Cea mai recentă apariție în această galerie ar fi Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, descris în text drept unul dintre inițiatorii tensiunilor interne din PNL alături de Cătălin Predoiu — episod plasat de autor în contextul mai larg al crizei politice care a marcat coaliția de guvernare în cursul acestui an. Potrivit sursei, Thuma ar fi dat semne că a apelat, la rândul său, la scaunul de spovedanie al părintelui Ciprian.

Cronologia ridică întrebări: într-un context în care coaliția de guvernare a trecut prin fracturi repetate, iar România se află încă, la mijlocul acestui an, fără un guvern nou învestit, apariția repetată a unor figuri-cheie din justiție, poliție și politică în preajma aceluiași duhovnic nu poate fi trecută cu vederea ca simplă întâmplare statistică. Tradiția românească a duhovnicului ca „păzitor de taine” e veche și respectabilă — dar când cei care se spovedesc sunt exact oamenii care au controlat, la un moment sau altul, dosarele penale ale țării, granița dintre spiritualitate și arhivă informală de putere devine, cel puțin, discutabilă.

Ce nu se menționează în relatările oficiale despre aceste vizite este exact ceea ce le face interesante: nu faptul că demnitarii merg la biserică, ci faptul că se adună, repetat, în jurul aceluiași om. Iar întrebarea autorului textului original rămâne deschisă — ce anume știe, de fapt, părintele Ciprian, și cine ar avea interesul ca aceste informații să nu iasă niciodată la lumină?

Sursă: Solid News (solidnews.ro)