De ce Moscova se teme de apropierea NATO-Coreea de Sud

eea ce Kremlinul prezintă drept o simplă „îngrijorare diplomatică” față de Coreea de Sud ascunde de fapt recunoașterea unui fapt mai incomod: axa Moscova-Phenian, sudată de războiul din Ucraina, se confruntă acum cu propria ei oglindă — o apropiere tot mai vizibilă între Seul și NATO, pe care Rusia o citește ca pe o amenințare directă la adresa securității sale.

De la începutul războiului din Ucraina, relația dintre Rusia și Coreea de Nord s-a adâncit în moduri fără precedent: mii de soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse, iar unii dintre ei și-au pierdut viața pe front, în Ucraina. Într-un asemenea context, alinierea Moscovei cu Phenianul în vechiul conflict cu Coreea de Sud era previzibilă. Ce nu era neapărat de așteptat — sau, cine știe, poate era exact scenariul pe care Kremlinul îl anticipa — este viteza cu care Seulul pare să se apropie de structurile NATO.

Ce a spus, de fapt, Moscova

Ministerul rus de Externe a transmis o poziție fermă în urma unei întâlniri între viceministrul de Externe Andrey Rudenko și ambasadorul Coreei de Sud la Moscova, Lee Seok Bae. Comunicatul oficial precizează: „Partea rusă și-a exprimat îngrijorarea serioasă față de deriva tot mai accentuată a Seulului spre NATO, demonstrată, printre altele, de pașii practici ai Republicii Coreea de a aprofunda cooperarea militară și tehnico-militară cu Alianța Nord-Atlantică, ale căror consecințe reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei.”

Ministerul a mers mai departe, afirmând că „este inacceptabil ca Republica Coreea să devină un participant de facto la procesul de rearmare calitativă și cantitativă a NATO, în condițiile în care alianța și-a declarat deschis pregătirile pentru un război cu Rusia.”

O parteneriat oficial „neoficial”

Aici apare prima întrebare incomodă: Coreea de Sud nu este membră NATO, iar o aderare deplină rămâne, cel puțin teoretic, nerealistă. Și totuși, la Bruxelles țara este tratată ca un „partener strategic Indo-Pacific” de rang înalt — o formulă diplomatică ce, în practică, permite o cooperare militară extinsă fără povara statutului formal de membru. Nu e o coincidență că Statele Unite mențin în paralel o prezență militară permanentă și de amploare pe teritoriul sud-coreean, sub pretextul apărării împotriva Phenianului.

Generalul-maior Eray Üngüder, directorul Diviziei de Securitate Cooperativă a NATO, declara în iunie că „Republica Coreea este un partener de lungă durată al NATO și suntem recunoscători pentru acest angajament ferm.” Pe site-ul oficial, NATO descrie colaborarea cu Seulul — inițiată încă din 2005 — ca incluzând eforturi comune în domenii precum securitatea cibernetică, dezvoltarea de capabilități, noile tehnologii și combaterea amenințărilor hibride. Discuțiile din acest an, se precizează, au vizat în principal interoperabilitatea, standardizarea și exercițiile cibernetice comune.

Cine beneficiază de fapt de această apropiere?

Cronologia ridică întrebări pe care rapoartele oficiale evită să le pună direct: cooperarea NATO-Seul, discretă timp de două decenii, capătă vizibilitate publică exact în perioada în care Rusia și Coreea de Nord își etalează fără rezerve alianța militară pe frontul ucrainean. Pentru Moscova, narativul e simplu — Washingtonul, catalogat drept putere „imperialistă” și hegemon global, ar folosi instabilitatea generată chiar de propriile sale mișcări militare, de la Europa de Est până în Pacificul de Sud, pentru a-și extinde influența prin parteneriate care ocolesc formal statutul de membru NATO, dar care produc aceleași efecte practice.

Ce nu se spune public în aceste comunicate este că ambele tabere — Moscova prin Phenian, Washingtonul prin Seul — construiesc, în paralel și în oglindă, exact același tip de alianțe informale pe care le denunță la adversar. Coincidență sau strategie asumată de ambele părți? Faptele rămân, deocamdată, la nivelul declarațiilor diplomatice, dar arhitectura de securitate din Asia de Est se remodelează sub ochii tuturor, fără o dezbatere publică pe măsura mizei.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)