Ce nu vi se spune despre criza energetică din spatele caniculei

acturile la curent care explodează în plin val de căldură nu sunt doar un accident de vară, ci simptomul unei fragilități structurale a Sistemului Energetic Național (SEN) pe care autoritățile preferă să o discute doar atunci când termometrele ating cifre-record — și nu înainte. Într-o analiză publicată sâmbătă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, atrage atenția că valul de căldură actual funcționează ca un test de stres pentru rețeaua energetică românească, iar rezultatele nu sunt liniștitoare.

‘De fiecare dată când temperaturile urcă, consumul crește, aparatele de aer condiționat funcționează la capacitate maximă, iar prețurile energiei electrice explodează’, avertizează Chisăliță, descriind un mecanism care, spune el, se repetă previzibil de fiecare dată când vine caniculă.

Cine plătește, de fapt, factura?

Coincidență sau nu, discuția despre vulnerabilitatea SEN vine la exact un an de la eliminarea plafonării prețului la electricitate, introdusă în iulie 2025 în cadrul pachetului de austeritate al guvernului Bolojan. Ceea ce nu se spune explicit în rapoartele oficiale este că românii resimt acum, fără plasă de siguranță, exact tipul de șoc de preț pe care plafonarea era menită să-l amortizeze — iar valul de căldură nu face decât să scoată la iveală, în cel mai brutal mod posibil, cât de subțire a devenit marja de manevră a sistemului.

Cine beneficiază, în acest tablou, de un sistem care rămâne vulnerabil an de an? Analiza lui Chisăliță nu numește direct actori, dar ridică o întrebare pe care puțini o pun cu voce tare: de ce, după atâția ani de discuții despre „independență energetică”, România ajunge tot la același punct de fragilitate ori de câte ori vremea devine extremă?

Contextul mai larg pe care nimeni nu-l leagă public

Analiza vine într-un moment în care România se află fără un guvern nou învestit, cu un cabinet interimar cu atribuții limitate și cu termenul critic de 31 august 2026 pentru jaloanele PNRR încă neîndeplinite. Proiectul Neptun Deep, prezentat ani la rând drept promisiunea independenței energetice a țării, urmează să înceapă producția abia din 2027 — ceea ce înseamnă că, cel puțin pentru această vară și probabil pentru cea următoare, SEN rămâne exact în starea de vulnerabilitate descrisă de Chisăliță, fără o soluție structurală la orizont.

Cronologia ridică întrebări legitime: o criză energetică previzibilă, discutată public de specialiști, o eliminare a plafonării prețurilor exact cu un an înainte de acest val de căldură și un guvern interimar incapabil, momentan, să adopte reforme majore. Nu sunt, poate, decât coincidențe administrative. Dar sunt genul de coincidențe pe care un cititor atent nu ar trebui să le treacă cu vederea.

Rămâne de văzut dacă avertismentul lui Dumitru Chisăliță va fi tratat ca un semnal de alarmă real sau, ca de fiecare dată, ca o notă de subsol care dispare odată cu scăderea temperaturilor.

Sursă: Flux24.ro